Cine este Jim Cramer, omul de la Mad Money pe care piața crypto îl citește pe dos?

Pe 31 iulie 2026, Jim Cramer a spus în direct, la CNBC, că își vinde tot bitcoinul, de teama calculatoarelor cuantice. Pe X, anunțul a fost primit ca un semnal de cumpărare. De la circa 64.000 de dolari, cât costa atunci, Bitcoin a ajuns la 10 octombrie în jurul a 82.500.

Jim Cramer este un fost manager de hedge fund american, născut în 1955, care prezintă din 2005 emisiunea Mad Money pe postul CNBC. A lucrat la Goldman Sachs, a cofondat site-ul TheStreet și a publicat opt cărți despre investiții. În lumea crypto, numele lui e legat de Inverse Cramer, ideea că faci bani dacă procedezi invers decât recomandă el.

Cum ajunge un om cu două diplome de la Harvard și 14 ani de hedge fund să fie luat peste picior de puști care tranzacționează de pe telefon? Răspunsul ține de o carieră de peste patru decenii, în care a avut dreptate zgomotos și a greșit la fel de zgomotos, și spune destule despre cât cântărește un sfat de investiții primit de la un ecran.

Cine este Jim Cramer și de ce îl urmăresc investitorii din România?

Jim Cramer este cel mai cunoscut comentator al televiziunii financiare americane și, pentru mulți investitori mici, primul nume care le vine în minte când e vorba să-și aleagă singuri acțiunile. Îl cheamă, în acte, James Joseph Cramer, are 71 de ani și intră în direct pe CNBC de două ori pe zi, dimineața la Squawk on the Street, când se deschide bursa din New York, și seara la Mad Money.

La noi, puțină lume îl prinde la televizor. Cramer ajunge în România pe alte căi, prin clipurile de pe YouTube, prin podcastul emisiunii și, mai ales, prin capturile de ecran care fac ocolul X-ului și al grupurilor de Telegram de fiecare dată când pomenește de Bitcoin. Iar de când un cont la un broker cu acces la bursa americană se deschide de pe telefon, din București, Cluj sau Iași, distanța dintre ce spune el într-un studio din New York și banii cuiva de aici s-a scurtat la un click. E bine de știut, prin urmare, cine vorbește și ce istoric are.

O paranteză pentru cine urmărește industria media. De la începutul lui 2026, CNBC nu mai ține de Comcast. Postul a fost trecut, împreună cu celelalte canale de cablu ale grupului, într-o companie nouă, Versant, listată pe Nasdaq. Cramer și-a păstrat emisiunile.

Copilăria de lângă Philadelphia și anii de la Harvard

Jim Cramer s-a născut pe 10 februarie 1955 în Wyndmoor, o suburbie a Philadelphiei, și a trecut de două ori prin Harvard, întâi la colegiu, apoi la facultatea de drept. Tatăl lui, Ken Cramer, avea o firmă care vindea hârtie de ambalat, cutii și pungi magazinelor și restaurantelor din oraș, iar mama, Louise, era artistă.

Bursa l-a prins de mic. Povestește că urmărea cotațiile din clasa a patra și că nu s-a lăsat de obicei nici în liceu. Primii bani i-a câștigat însă mult mai prozaic. Din 1971 a vândut Coca-Cola, apoi înghețată, în tribunele de la Veterans Stadium, la meciurile echipei de baseball Philadelphia Phillies, cam ce face la noi un licean care lucrează vara la o terasă pe litoral.

A terminat liceul din Springfield Township în 1973 și a intrat la Harvard, la științe politice. În 1977 a absolvit cu magna cum laude, după ce condusese, ca președinte și redactor-șef, The Harvard Crimson, ziarul studenților.

Reporterul care a locuit nouă luni în mașină

Cu diploma în buzunar, Cramer nu s-a dus pe Wall Street. S-a făcut reporter și câștiga 15.000 de dolari pe an, după cum avea să povestească într-un portret realizat de CBS News. De la 1 martie 1978 a lucrat la Tallahassee Democrat, în Florida, și a fost printre primii jurnaliști care au scris despre crimele lui Ted Bundy, petrecute la câteva străzi de casa lui. A urmat Los Angeles Herald-Examiner, unde scria necrologuri și unde a trecut printr-o perioadă neagră. Hoții i-au golit apartamentul, a rămas fără nimic și a dormit nouă luni în mașină. A mai lucrat o vreme pentru guvernatorul Californiei, Jerry Brown, apoi a fost unul dintre primii reporteri ai revistei American Lawyer.

Anii de presă explică multe din ce se vede azi pe ecran. Cramer știe să găsească un subiect și să-l spună apăsat, pe înțelesul oricui, iar asta se învață în redacție mai degrabă decât într-o bancă.

Facultatea de drept, plătită din tranzacții

S-a întors la Harvard pentru drept și a luat diploma în 1984. În anii aceia a început să investească serios, cu destul succes cât să-și plătească taxele de școlarizare din câștiguri. Avea și un obicei ciudat, își înregistra alegerile de acțiuni pe mesajul robotului telefonic, așa că le auzea oricine îl suna. Așa a dat peste ele Martin Peretz, proprietarul revistei The New Republic, care îl căuta pentru o recenzie de carte. Peretz a cumpărat ce auzise pe robot, a câștigat și i-a dat lui Cramer 500.000 de dolari să-i administreze. După doi ani, banii aduseseră un profit de 150.000 de dolari.

Tot atunci a lucrat ca asistent de cercetare pentru profesorul Alan Dershowitz. În 1985 a fost primit în baroul din New York, dar avocat n-a fost nicio zi.

Goldman Sachs și fondul care i-a adus averea

Cariera financiară a lui Jim Cramer a început în 1984, la Goldman Sachs, și a ținut 17 ani, dintre care 14 în fruntea propriului hedge fund. La Goldman a lucrat în departamentul de vânzări și tranzacționare.

Aici e nevoie de o corecție. Profilul CoinGape de la care am pornit vorbește despre o jumătate de deceniu petrecută în bancă, dar datele biografice arată că a plecat în 1987, după vreo trei ani, ca să-și deschidă fondul. Cramer & Co., devenit mai târziu Cramer, Berkowitz & Co., a pornit din birourile lui Michael Steinhardt, unul dintre numele grele ale industriei. Printre primii clienți s-au numărat Peretz și Eliot Spitzer, coleg de la Harvard și viitor guvernator al statului New York. Potrivit CBS News, Cramer cerea fiecărui investitor cel puțin 5 milioane de dolari și a ajuns să administreze în jur de 450 de milioane.

Cum câștigă un manager de hedge fund?

Un hedge fund este un fond de investiții privat, deschis doar clienților cu averi mari, care poate paria atât pe creșterea, cât și pe scăderea unor acțiuni. Managerul lui trăiește mai puțin din salariu și mai mult dintr-o parte a profitului. Cramer își oprea în jur de o cincime. Dacă într-un an fondul câștiga 100 de milioane de dolari pentru clienți, lui îi rămâneau vreo 20. Așa se face că o mână de ani buni poate aduna o avere pe care o viață întreagă de televiziune n-o mai ajunge din urmă.

Cifrele pe care nu le poate verifica nimeni

Cramer susține că între 1988 și 2000 a avut un singur an pe minus, 1998, culmea, tocmai când S&P 500, indicele celor mai mari 500 de companii americane listate, urca aproape 29%. Mulți clienți și-au retras atunci banii. A revenit cu 47% în 1999 și cu 28% în 2000, an în care bursa americană a scăzut. Tot el vorbește despre un randament mediu de 24% pe an, după comisioane, vreme de 14 ani.

Ca să ne dăm seama ce înseamnă asta, 10.000 de lei care cresc cu 24% pe an ajung, după 14 ani, la aproximativ 203.000 de lei. Numai că cifrele acestea trebuie luate cu prudență. Hedge fundurile nu sunt obligate să publice rezultate auditate, deci randamentele sunt cele declarate de Cramer, iar o parte dintre ele au fost puse la îndoială de-a lungul anilor. S-a retras în 2001 și a lăsat fondul partenerului său, Jeff Berkowitz.

TheStreet și drumul către televiziune

TheStreet este site-ul de știri și analize financiare pe care Jim Cramer l-a lansat în 1996, împreună cu Martin Peretz, pe când încă își conducea fondul. A scris acolo un sfert de secol, până în 2021. Compania n-a avut norocul fondatorului ei. În august 2019 a fost cumpărată de TheMaven cu 16,5 milioane de dolari, mărunțiș pentru un nume atât de cunoscut.

Între timp fusese editorialist la revista SmartMoney și invitat obișnuit la CNBC, spre sfârșitul anilor 1990. Din 2001 a avut o emisiune de radio, Real Money, iar între 2002 și 2005 a prezentat, alături de Larry Kudlow, Kudlow & Cramer. Drumurile celor doi s-au despărțit apoi. Kudlow avea să ajungă consilier economic la Casa Albă, iar Cramer a primit propria emisiune.

Ce este Mad Money și cum arată o ediție?

Mad Money este emisiunea zilnică de pe CNBC în care Jim Cramer comentează acțiuni și răspunde în direct telespectatorilor, aflată în grilă din 14 martie 2005. Scopul declarat este să le dea celor care investesc pe cont propriu cunoștințele și instrumentele de care au nevoie.

Celebră a făcut-o însă forma. Cramer strigă, dă din mâini, apasă butoane care declanșează efecte sonore și își salută telespectatorii cu „Booyah!”. Momentul cel mai cunoscut este Lightning Round, în care oamenii sună, rostesc numele unei companii și primesc în câteva secunde verdictul, cumpără, vinde sau păstrează. Un analist obișnuit muncește săptămâni la un raport despre o singură firmă, pe când Cramer dă zeci de sentințe într-o seară. Ritmul acesta îi aduce audiența și tot el îl expune.

A jucat propriul rol în filmele Iron Man și Wall Street: Money Never Sleeps și în serialul Arrested Development, a trecut pe la David Letterman, Jimmy Kimmel și Jon Stewart. Nu mulți comentatori financiari ajung personaje de cultură populară.

Efectul Cramer, văzut din România

Ce se întâmplă cu o acțiune după ce e lăudată la Mad Money au măsurat economiștii Joseph Engelberg, Caroline Sasseville și Jared Williams, într-o lucrare apărută în 2012 în revista Management Science. Au găsit că prețul sare peste noapte, mai ales la companiile mici și puțin tranzacționate, după care câștigul se topește în lunile următoare.

Pentru cineva din România se adaugă fusul orar. Mad Money începe la 18:00 pe coasta de est a Statelor Unite, adică la ora 1:00 noaptea la București. Să zicem că Andrei, programator din Cluj, vede clipul dimineața, la cafea, și se hotărăște să cumpere. Bursa americană se deschide abia la 16:30, ora României, iar până atunci cei care au urmărit emisiunea în direct și-au pus deja ordinele, așa că acțiunea deschide mai sus. Andrei cumpără, de fapt, după ce saltul s-a consumat și se alege cu a doua jumătate a tiparului, cea în care prețul coboară la loc.

CNBC Investing Club și portofoliul caritabil

Din 2021, tot ce produce Cramer se află sub umbrela CNBC, inclusiv CNBC Investing Club, un serviciu cu abonament. Membrii sunt anunțați înainte ca el să cumpere sau să vândă ceva pentru Charitable Trust, un portofoliu ale cărui câștiguri sunt donate și care continuă vechiul Action Alerts PLUS, pornit în 2001 la TheStreet. CNBC precizează că lui Cramer nu i se permite să dețină personal acțiunile care pot fi discutate în emisiune. Legătura dintre emisiune și portofoliu rămâne totuși strânsă. În mai 2026, când a numit la Mad Money cinci teme de investiții și 13 acțiuni pentru restul anului, cinci dintre ele se aflau deja în Charitable Trust.

Cât de bune sunt recomandările lui Jim Cramer?

Recomandările lui Jim Cramer au rămas, pe termen lung, în urma pieței, cel puțin după singurele date care pot fi verificate, cele ale portofoliului său public. Nu sunt dezastrul din glumele de pe internet, dar nici nu răsplătesc osteneala de a le urma una câte una.

Ce arată studiile?

Cel mai des citat este studiul publicat în 2016 de Jonathan Hartley și Matthew Olson, de la Wharton School. Cei doi au luat la puricat portofoliul Action Alerts PLUS de la lansarea din august 2001 până la 31 martie 2016 și au găsit un randament cumulat de 64,5%. În același interval, S&P 500 cu dividendele reinvestite a adus 126,1%, potrivit lucrării disponibile pe SSRN.

În bani, 10.000 de lei puși în portofoliul lui Cramer ar fi devenit, în aproape 15 ani, 16.450 de lei. Aceiași bani lăsați într-un ETF pe S&P 500, adică într-un fond tranzacționat la bursă care copiază indicele și pe care îl oferă, într-o formă sau alta, și brokerii folosiți de români, ar fi ajuns la 22.610 lei. Cei 6.160 de lei diferență sunt prețul alegerii acțiunilor una câte una. Calculul lasă deoparte cursul valutar și comisioanele, însă proporția nu se schimbă.

Până în 2010, portofoliul a mers cam în pas cu piața. Diferența s-a adunat după aceea, în bună măsură pentru că a ținut mult numerar tocmai într-o perioadă în care bursa a crescut aproape fără oprire. Revista Barron’s ajunsese la o concluzie apropiată încă din august 2007, când scria că acțiunile recomandate în emisiune aduseseră în doi ani 12%, față de 22% pentru indicele Dow Jones și 16% pentru S&P 500.

Bear Stearns, Silicon Valley Bank și alte momente greu de uitat

Pe 11 martie 2008, un telespectator l-a întrebat dacă n-ar trebui să-și scoată banii de la banca de investiții Bear Stearns. „Nu! Nu! Nu! Bear Stearns nu are probleme”, a răspuns Cramer. Acțiunea costa atunci în jur de 62 de dolari. După trei zile pierduse mai mult de jumătate din valoare, iar în weekendul acela JPMorgan a anunțat că preia banca la 2 dolari pe acțiune. Cramer a explicat ulterior că vorbise despre siguranța banilor din conturile clienților, nu despre acțiune, și e adevărat că acele conturi n-au pățit nimic. Secvența îl urmărește însă și azi.

În toamna aceluiași an, la emisiunea Today, i-a sfătuit pe oameni să-și scoată din bursă banii de care au nevoie în următorii cinci ani. S&P 500 era la 1.056 de puncte și avea să mai coboare până la 666, în martie 2009, înainte să pornească într-una dintre cele mai lungi creșteri din istoria bursei americane. Pentru cine chiar avea nevoie de bani în scurt timp, sfatul a fost prudent. Pentru cine a vândut tot și n-a mai intrat la loc, a fost scump.

Pe 12 martie 2009 a venit rândul lui Jon Stewart, care l-a invitat la The Daily Show și i-a pus în față, una după alta, propriile declarații. Interviul a rămas un reper al criticii la adresa presei financiare, iar Cramer a recunoscut atunci că ar fi putut face mai mult.

Cel mai recent episod de felul acesta e din 8 februarie 2023, când a recomandat acțiunile Silicon Valley Bank. O lună mai târziu, banca se prăbușea, în ceea ce era la acel moment al doilea cel mai mare faliment bancar din istoria Statelor Unite.

Când a avut dreptate?

Lista ar fi strâmbă fără momentele în care a nimerit-o. Pe 3 august 2007, cu un an înainte de vârful crizei financiare, Cramer a izbucnit în direct și a cerut Rezervei Federale să taie dobânzile. „Nu știu nimic!”, a strigat despre conducerea băncii centrale. Patru zile mai târziu, în ședința de politică monetară, numele lui a fost pomenit în glumă, iar stenograma publicată de Rezerva Federală consemnează râsete în sală. Cum avea să se vadă, situația era chiar atât de gravă pe cât striga el.

Mai spune că și-a vândut toate acțiunile în vinerea de dinaintea zilei de 19 octombrie 1987, „lunea neagră” în care bursa americană a pierdut peste 20% într-o singură ședință. Și aici avem doar cuvântul lui.

Inverse Cramer, gluma care a ajuns la bursă

Inverse Cramer este numele dat strategiei de a face exact pe dos decât recomandă Jim Cramer, adică să cumperi când el spune să vinzi și să vinzi când el spune să cumperi. A pornit ca meme pe rețelele sociale și a ajuns, în 2023, produs financiar listat.

Firma Tuttle Capital Management a lansat în martie 2023 două ETF-uri gemene. LJIM cumpăra ce recomanda Cramer, SJIM paria împotriva acelorași recomandări. Primul s-a închis după câteva luni, cu active de numai 1,3 milioane de dolari. Al doilea a dus-o până în februarie 2024 și a fost lichidat cu o pierdere de aproximativ 15% de la lansare, după ce atrăsese doar 2,4 milioane de dolari, cum a relatat ETF.com. Cine ar fi pus 10.000 de lei pe pariul împotriva lui Cramer ar fi rămas cu vreo 8.500.

Matthew Tuttle, managerul celor două fonduri, a explicat că le-a creat ca să arate cât de riscant e să urmezi sfaturile unor vedete de televiziune care nu dau socoteală pentru rezultate. Experimentul a arătat, fără să vrea, și altceva, anume că nici a face mecanic pe dos nu ține. Cramer face prea multe recomandări, în prea multe direcții, ca să scoți din ele un semnal, fie el direct sau răsturnat. Fondul a murit, gluma trăiește.

Jim Cramer și Bitcoin, aproape nouă ani de răzgândiri

Jim Cramer și-a schimbat public părerea despre Bitcoin de mai multe ori din 2017 încoace, iar întoarcerile acestea sunt motivul pentru care comunitatea crypto îl tratează ca pe un indicator contrar, adică un semnal bun de citit pe dos.

În decembrie 2017, când Bitcoin se apropia pentru întâia oară de 20.000 de dolari, îi spunea „bani de Monopoly” și punea cumpărarea lui pe același plan cu jocurile de noroc. În septembrie 2020 a cumpărat totuși, la vreo 10.000 de dolari, după o discuție cu investitorul Anthony Pompliano. Nouă luni mai târziu, în iunie 2021, anunța că a vândut cea mai mare parte, din cauza măsurilor luate de China împotriva minerilor. Până în noiembrie, prețul urcase aproape de 70.000 de dolari.

În decembrie 2022, cu Bitcoin sub 17.000 de dolari, spunea că a vândut tot și că nu s-ar mai atinge de crypto „nici într-un milion de ani”. În ianuarie 2024 avertiza că după aprobarea fondurilor ETF spot va urma o scădere urâtă. Prețul a coborât, ce-i drept, spre 40.000 de dolari, dar în martie era din nou la 70.000. Un an mai târziu, în ianuarie 2025, Bitcoin devenise, în cuvintele lui, un lucru foarte bun de avut în portofoliu, iar în februarie 2026 Cramer se descria pe X drept un deținător vechi.

Vânzarea anunțată în vara lui 2026

Cea mai recentă întoarcere a venit după un interviu cu Arvind Krishna, directorul general al IBM, difuzat la Mad Money pe 30 iulie 2026. Krishna a spus că în trei sau patru ani calculatoarele cuantice ar putea pune în pericol criptografia pe care se sprijină criptomonedele și că investitorii ar face bine să fie „paranoici”. A doua zi, Cramer a anunțat că își vinde bitcoinul, după cum a relatat Cointelegraph.

Anunțul vine cu două semne de întrebare. Mai întâi, Cramer n-a făcut publică nicio adresă de portofel, așa că nimeni nu poate confirma independent cât bitcoin are sau dacă a vândut ceva. Apoi, calendarul lui Krishna e departe de a fi unanim acceptat. Adam Back, directorul Blockstream, vorbea în noiembrie 2025 despre 20 până la 40 de ani fără o amenințare reală, iar analiștii Bitfinex au numit termenul de trei sau patru ani prematur. Dezvoltatorii Bitcoin discută, de altfel, de ani buni trecerea la semnături rezistente la calculatoarele cuantice.

Comunitatea a răspuns cu glume. Pe 4 august, Bitcoin era în ușoară creștere, la aproximativ 63.500 de dolari, iar la 10 octombrie se tranzacționa în jur de 82.500, adică aproape 30% mai sus. Cine a vândut 0,1 BTC odată cu anunțul a încasat circa 6.350 de dolari pentru ceva care valorează acum 8.250. Creșterea are cauzele ei și n-are de-a face cu un prezentator TV, dar socoteala arată cât poate costa o decizie luată după un titlu.

Ce avere are Jim Cramer?

Averea lui Jim Cramer este estimată la aproximativ 150 de milioane de dolari, cifră pe care CoinGape o dă pentru anul 2023 și care nu se sprijină pe niciun document oficial. Estimări de felul acesta circulă pe site-urile care țin socoteala averilor de celebrități și e bine să fie citite ca ordin de mărime.

De unde vin banii se știe mai bine decât câți sunt. Grosul provine din anii de hedge fund, când, după propriile spuse, ducea acasă în mod obișnuit 10 milioane de dolari pe an sau mai mult. Peste ei s-au adăugat contractul cu CNBC, drepturile de autor, abonamentele Investing Club și participația de la TheStreet, unde numai salariul pe 2010 a fost de 1,87 milioane de dolari.

A publicat opt cărți între 2002 și 2025. Prima, Confessions of a Street Addict, povestește la persoana întâi anii de fond, iar cea mai recentă, How to Make Money in Any Market, a apărut în 2025.

Viața din afara studioului

Jim Cramer locuiește în Summit, New Jersey, este căsătorit din 2015 cu Lisa Cadette Detwiler și are două fiice din prima căsătorie. Prima soție, Karen Backfisch, ea însăși trader, i-a fost alături între 1988 și 2009, deci în aproape toți anii fondului.

Are o proprietate de 65 de acri la țară, vreo 26 de hectare, și o casă de vacanță în Quogue, pe Long Island. În 2009 a cumpărat, împreună cu alți patru investitori, hanul DeBary Inn din Summit, iar cu soția lui ține Bar San Miguel, un restaurant cu specific mexican din Brooklyn. Ziua de lucru, a povestit el, îi începe înainte de 4 dimineața.

Despre accesele de furie din anii fondului a vorbit deschis, ca și despre efortul de a le ține în frâu. Ține cu Philadelphia Eagles, echipa de fotbal american a orașului natal, la care are abonament de două decenii, și a recunoscut că a plâns când a câștigat Super Bowl-ul, în 2018. Iar despre Philadelphia spune că și-ar reveni economic dacă ar fi legată de New York printr-o linie feroviară de mare viteză.

Cum folosești o recomandare de la televizor fără să pierzi bani?

O recomandare auzită la Mad Money, ca la orice altă emisiune, e bună ca punct de plecare pentru documentare și cam atât. Cramer însuși a spus, după apariția studiului de la Wharton, că n-a promis niciodată că va bate piața.

Un investitor din România mai are un motiv să nu se grăbească, unul care ține de fiscalitate. Potrivit Codului fiscal, în forma aplicabilă veniturilor din 2026, câștigul din acțiuni vândute printr-un broker rezident în România se impozitează prin reținere la sursă cu 3% dacă titlurile au fost ținute cel puțin un an și cu 6% dacă au fost ținute mai puțin. Cine cumpără și vinde după fiecare emisiune plătește, așadar, de fiecare dată cota dublă. La brokerii din străinătate, impozitul este de 16% din câștigul net anual și se declară prin Declarația unică. Aceeași cotă de 16% se aplică din 2026 și câștigurilor din criptomonede.

Să luăm un caz. Maria cumpără de 5.000 de lei o acțiune lăudată într-o seară la televizor și o vinde după trei luni cu 500 de lei câștig, din care brokerul român îi reține 30. Dacă ar fi avut răbdare mai mult de un an, ar fi plătit 15. Pare puțin, dar povestea se repetă la fiecare tranzacție și se adună cu comisioanele și cu diferențele de curs valutar.

Restul ține de obiceiuri vechi de când bursa. Rapoartele financiare ale unei companii sunt publice și gratuite, iar o oră petrecută cu ele înainte de a cumpăra face mai mult decât zece clipuri. După o recomandare televizată, câteva zile de așteptare nu costă mare lucru, de vreme ce saltul inițial, cum arată studiile, oricum se pierde. Mai e și suma, care se hotărăște dinainte și se ține destul de mică încât o alegere greșită să nu strice tot portofoliul. La urmă rămâne întrebarea pe care puțini și-o pun, anume ce are de câștigat cel care vorbește, fie că e audiență, abonamente sau o poziție deja deschisă.

La 71 de ani, Cramer e în continuare pe post în fiecare seară. Se poate învăța de la el cum se citește o companie sau un sector, cu condiția ca verdictele date în zece secunde să fie luate drept ceea ce sunt, televiziune.

Întrebări frecvente despre Jim Cramer

Material documentat pornind de la profilul Jim Cramer Biography: Early Life, Education, Career, and Net Worth, semnat de Shourya Jha pentru CoinGape, cu date verificate și aduse la zi. Textul are scop informativ și nu reprezintă o recomandare de investiții.