Prima dată când am stat să completez o declarație unică pentru câștiguri din cripto, mi-a luat mai mult să înțeleg cursul valutar decât să fac efectiv tranzacțiile. E genul de subiect care pare o hârțogărie de nedescurcat, până când îl spargi în bucăți mici și îți dai seama că, de fapt, ține de câteva reguli clare.
Partea bună e că regulile chiar s-au limpezit în ultimul an. Statul a închis zona gri în care cripto plutea de multă vreme, iar asta a lăsat în urmă o bună parte din interpretări și din scuzele de genul „nu era clar ce trebuie declarat”. Ce nu s-a schimbat e că socoteala rămâne treaba ta. Tu, ca investitor, ești cel care calculează și declară, iar responsabilitatea nu se mută pe platformă sau pe altcineva.
Hai să o luăm de la firul ierbii. Cât plătești, pe ce anume, când și cum, cu exemple concrete pe care le poți urmări cu creionul în mână.
Cât este de fapt impozitul pe câștigul din cripto?
Răspunsul scurt, cel pe care cei mai mulți îl caută, e format din două cifre. Pentru câștigurile realizate în anul 2025, cota de impozit pe venit este de 10 la sută. Pentru câștigurile realizate începând cu 1 ianuarie 2026, cota urcă la 16 la sută.
Diferența nu ține de anul în care declari, ci de anul în care ai realizat efectiv câștigul, adică momentul vânzării sau al schimbului. Un Bitcoin cumpărat în 2020 și vândut în martie 2025 intră la 10 la sută. Același Bitcoin, dacă îl vindeai în martie 2026, ar fi fost impozitat cu 16 la sută. Data la care ai cumpărat nu contează pentru cotă, contează data la care ai închis poziția.
Această majorare vine din pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptate în 2025, aplicabilă veniturilor aferente anului 2026. Baza legală de fond rămâne Codul fiscal, Legea 227/2015, mai exact articolul 114 alineatul 2 litera m, care încadrează câștigul din transferul de monedă virtuală la „venituri din alte surse”, și articolul 116, care spune cum se declară și se plătește. Categoria asta a fost introdusă în legislație încă din 2019, prin Legea 30/2019, așa că nu vorbim de ceva improvizat peste noapte.
Un detaliu care merită reținut de pe acum. Impozitul se plătește întotdeauna în lei, indiferent în ce monedă ai tranzacționat. Dacă ai câștigat în dolari sau euro, va trebui să transformi totul în lei la cursul potrivit, iar despre cursul ăla vorbim ceva mai jos, fiindcă acolo se împiedică foarte multă lume.
Ce înseamnă câștig în ochii ANAF?
Aici e miezul întregii povești, și e mai simplu decât pare. Câștigul impozabil este diferența pozitivă dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție, din care scazi costurile directe ale tranzacției, adică în principal comisioanele plătite platformei.
Formula, dacă vrei să o ții minte, sună așa. Câștig egal preț de vânzare minus preț de achiziție minus comisioane. Atât. Nu plătești impozit pe cât ai vândut, ci pe cât ai câștigat peste ce ai băgat inițial.
Cuvântul care contează în definiția legală este „pozitivă”. Se impozitează doar tranzacțiile pe care ai ieșit pe plus. Dacă o tranzacție iese pe zero sau pe minus, ea pur și simplu nu generează impozit, dar, atenție, nici nu îți reduce impozitul de la alte tranzacții. Revin imediat la asta, fiindcă e capcana în care cad cei mai mulți oameni.
Scutirea de 200 și 600 de lei
Legea prevede o mică fereastră pentru investitorii ocazionali. Un câștig sub 200 de lei pe o singură tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor dintr-un an fiscal să nu depășească 600 de lei.
Sună generos, dar are un dinte ascuns pe care specialiștii de la EY România l-au subliniat clar. Nu e un prag progresiv, e o scutire totală care se evaporă instantaneu. Dacă într-un an aduni câștiguri de 605 lei, deci treci cu doar cinci lei peste plafonul de 600, se impozitează întreaga sumă, nu doar cei cinci lei de deasupra. Practic scutirea funcționează doar pentru cineva care s-a jucat cu sume foarte mici și a rămas sub cele două limite în același timp.
De ce pierderile nu te ajută cu nimic?
Aici e partea care surprinde pe toată lumea și pe care merită să o citești de două ori. În România, pierderile din cripto nu sunt deductibile și nu se reportează în anii următori. Cu alte cuvinte, dacă ai pierdut pe o monedă, pierderea aia nu poate fi scăzută din câștigul obținut pe alta.
Îți dau exemplul care se repetă cel mai des în ghiduri. Ai pierdut 5.000 de lei pe un token și ai câștigat 3.000 de lei pe altul. Într-o lume normală, ai zice că ești pe minus și nu datorezi nimic. În fața fiscului românesc plătești impozit pe cei 3.000 de lei câștigați, iar pierderea de 5.000 rămâne exclusiv problema ta.
E o particularitate destul de dură a legislației noastre, iar juriștii au semnalat-o de ani buni. Portalul JURIDICE.ro a arătat că Codul fiscal recunoaște pierderea fiscală pentru mai toate tipurile de venituri impozabile, mai puțin pentru transferul de monedă virtuală. În Statele Unite sau în Canada există mecanisme prin care pierderile îți reduc impozitul, cunoscute ca tax loss harvesting. La noi, deocamdată, nu. De asta strategiile de compensare a pierderilor pe care le vezi importate din articole americane nu se aplică unu la unu în România.
Cursul valutar și metoda FIFO
Cele două lucruri tehnice care fac cea mai mare diferență la calcul sunt cursul de schimb și ordinea în care consideri că ți-ai vândut monedele. Le tratez pe ambele scurt, fiindcă aici se strecoară cele mai frecvente greșeli.
Pentru curs, regula corectă este cursul comunicat de Banca Națională a României din ziua fiecărei tranzacții, adică ziua vânzării. Nu cursul mediu anual, oricât de tentant ar fi să simplifici așa. Ghidurile de specialitate atrag atenția că folosirea cursului mediu anual în locul cursului zilnic este incorectă și poate fi contestată la o inspecție. Dacă tranzacția a picat într-un weekend sau într-o sărbătoare, când BNR nu publică curs, folosești cursul din ultima zi lucrătoare de dinainte.
Metoda FIFO este cea de-a doua piesă. Prescurtarea vine de la „first in, first out”, adică primele monede cumpărate sunt considerate primele vândute. Dacă ai cumpărat aceeași monedă în etape, la prețuri diferite, FIFO îți spune cum stabilești costul de achiziție pentru bucata pe care o vinzi acum.
Ideea e să fii consecvent. Odată ce ai ales o metodă de calcul, o folosești în fiecare an, nu o schimbi după cum îți convine. Și mai e ceva important. Dacă nu poți dovedi prețul de achiziție cu documente, ANAF are dreptul să considere că întreaga sumă încasată este câștig, cu cost zero. Adică ai plăti impozit pe tot, nu doar pe profit. De aici lecția simplă, păstrează absolut toate rapoartele de la platforme.
Ce operațiuni declanșează impozitul?
Mulți oameni cred că plătesc impozit doar când retrag banii în cont bancar. Nu e chiar așa, iar aici legea a devenit foarte explicită în 2026. Ce contează este rezultatul economic al operațiunii, nu forma finală a banilor.
Intri sub impozit când vinzi cripto pe monedă clasică, fie ea leu, euro sau dolar, dar și atunci când schimbi o criptomonedă pe alta, un swap din Bitcoin în Ethereum de pildă, dacă schimbul iese pe câștig. La fel stau lucrurile când plătești bunuri sau servicii în cripto, pentru că fiscul vede acolo tot o înstrăinare. Și, poate mai surprinzător pentru unii, se impozitează inclusiv cripto primită ca venit, din staking, mining, airdrop sau dobânzi, evaluată în lei la valoarea din ziua în care ai primit-o.
Swap-ul crypto pe crypto e subiectul care ridică cele mai multe întrebări, iar legea nu e sută la sută explicită pe el. Interpretarea conservatoare, recomandată de mai toți consultanții, este că da, fiecare schimb între monede este un eveniment fiscal separat. În plus, din 2026 platformele raportează aceste swap-uri direct către fisc, așa că riscul de a le omite crește vizibil.
Sunt și mișcări care te lasă complet în pace. Cumpărarea de cripto cu bani reali nu se impozitează, la fel cum nu se impozitează nici mutarea monedelor între propriile portofele, unde nu ai un schimb de proprietate. Nici simpla deținere nu intră la socoteală, oricât ar crește pe hârtie valoarea portofoliului, câtă vreme nu ai vândut nimic. Pe fisc îl interesează câștigul realizat printr-o tranzacție, nu cel care există doar pe ecran.
Merită o vorbă și despre stablecoinuri, fiindcă întrebarea apare mereu. Un schimb dintr-o criptomonedă într-un stablecoin de tip USDT sau USDC este tratat, în interpretarea prudentă, la fel ca orice alt swap, deci ca eveniment impozabil dacă a produs câștig. Faptul că prețul stablecoinului stă lipit de dolar nu îl scoate din categoria monedelor virtuale.
Contribuția la sănătate, adică CASS
Pe lângă impozitul pe venit mai apare, în anumite condiții, contribuția de asigurări sociale de sănătate. Un lucru se cuvine spus din capul locului. Pentru câștigurile din cripto nu datorezi CAS, adică nu plătești contribuție la pensie, așa că rămâne în discuție doar CASS.
CASS se datorează numai dacă totalul veniturilor relevante dintr-un an atinge anumite plafoane, exprimate în salarii minime brute pe țară. Și aici e un lucru pe care mulți îl ratează. La test nu intră doar câștigul din cripto, ci se adună toate veniturile din aceeași zonă, adică dividende, chirii, dobânzi, câștiguri la bursă și așa mai departe. Suma lor decide dacă treci pragul.
Pragurile sunt trei, la 6, la 12 și la 24 de salarii minime brute pe an. Pentru veniturile din 2025, cu salariul minim de 4.050 de lei, asta înseamnă un prag de intrare la 24.300 de lei, urmat de 48.600 de lei și de 97.200 de lei. Sub 24.300 de lei nu datorezi CASS deloc.
Partea neintuitivă este că CASS de 10 la sută nu se aplică pe câștigul tău efectiv, ci pe baza fixă corespunzătoare pragului atins. Dacă ai depășit primul prag dar ești sub al doilea, baza e de 6 salarii minime, deci plătești 10 la sută din 24.300, adică 2.430 de lei. Pentru treapta următoare baza urcă la 12 salarii, deci 4.860 de lei, iar pentru cea de sus la 24 de salarii, adică 9.720 de lei. Practic, indiferent dacă ai câștigat 25.000 sau 45.000 de lei, cât timp ești în prima treaptă plătești același CASS.
Un exemplu simplu, pas cu pas
Hai să vedem cum arată toate astea pe un caz de manual, din 2025. O luăm pe Maria, care a cumpărat 0,5 Bitcoin și l-a vândut mai târziu în același an, fără alte tranzacții.
Maria a cumpărat cei 0,5 BTC pentru 12.000 de dolari, într-o zi în care cursul BNR era 4,50 lei pe dolar. Costul ei de achiziție în lei a fost 12.000 înmulțit cu 4,50, adică 54.000 de lei. A mai plătit și un comision de 200 de lei la cumpărare, de care ținem cont mai încolo.
Câteva luni mai târziu, a vândut cei 0,5 BTC pentru 15.000 de dolari, într-o zi în care cursul BNR ajunsese la 4,60 lei pe dolar. Încasarea ei în lei a fost 15.000 înmulțit cu 4,60, adică 69.000 de lei. Câștigul brut este 69.000 minus 54.000, deci 15.000 de lei, din care scade comisionul de 200 de lei și rămâne un câștig impozabil de 14.800 de lei.
Impozitul pe venit este 10 la sută din 14.800, adică 1.480 de lei. Fiindcă total câștigul ei anual, 14.800 de lei, e sub pragul de 24.300 de lei, Maria nu datorează CASS. Iar scutirea de 200 și 600 de lei nu o ajută, pentru că a depășit demult ambele plafoane. Deci obligația ei totală către stat este de 1.480 de lei, curat.
Dacă Maria depune declarația și plătește mai devreme, până la termenul special de bonificație, mai prinde și o mică reducere de 3 la sută din impozit. Din 1.480 de lei ar scădea 44 de lei, ajungând la 1.436 de lei. Nu e o avere, dar la sume mai mari reducerea începe să conteze.
Un exemplu complex, așa cum arată viața reală
Cazul Mariei e curat de laborator. În realitate, un investitor activ are cumpărături în tranșe, un swap sau două, niște staking și inevitabil o tranzacție pe pierdere. Îl luăm pe Andrei, tot pentru anul 2025, și mergem pas cu pas.
Andrei a cumpărat Ethereum în două etape. În ianuarie a luat 2 ETH la 3.000 de dolari bucata, cu cursul BNR de 4,60, deci un cost de 27.600 de lei pentru cei doi, adică 13.800 de lei pe unitate. În aprilie a mai luat 3 ETH la 3.500 de dolari bucata, cu cursul de 4,55, deci 47.775 de lei pentru cei trei, adică 15.925 de lei pe unitate. În total are acum 5 ETH cumpărați la costuri diferite.
În octombrie a vândut 4 ETH la 4.200 de dolari bucata, cu cursul BNR de 4,58. Încasarea a fost 4 înmulțit cu 4.200 înmulțit cu 4,58, adică 76.944 de lei. Aici intră FIFO. Primii vânduți sunt primii cumpărați, deci cei 2 ETH din ianuarie la 13.800 și încă 2 ETH din aprilie la 15.925. Costul celor 4 ETH vânduți este 27.600 plus 31.850, adică 59.450 de lei. Câștigul din această vânzare este 76.944 minus 59.450, deci 17.494 de lei.
În noiembrie a schimbat 1 ETH pe Solana, adică un swap crypto pe crypto. ETH-ul rămas e cel de-al cincilea, cumpărat în aprilie cu 15.925 de lei. La momentul schimbului, acel ETH valora 4.000 de dolari, cu cursul de 4,62, deci 18.480 de lei. Câștigul din swap este 18.480 minus 15.925, adică 2.555 de lei. Solana nou primită intră în evidență cu un cost de achiziție de 18.480 de lei, pentru vânzări viitoare.
Tot în cursul anului, Andrei a primit recompense din staking, 0,5 ETH, evaluate la momentul primirii la aproximativ 3.400 de dolari pe ETH și un curs de 4,58. Asta înseamnă un venit de 0,5 înmulțit cu 3.400 înmulțit cu 4,58, adică 7.786 de lei, impozabil ca venit din alte surse chiar în momentul în care l-a încasat.
Și acum tranzacția care doare. Andrei a mai cumpărat niște Dogecoin de 8.000 de lei și l-a vândut, dezamăgit, cu 5.000 de lei. A pierdut 3.000 de lei. Instinctul îi spune că pierderea asta ar trebui să îi taie din câștiguri. Nu se întâmplă. Pierderea de 3.000 de lei este pur și simplu ignorată la calcul, exact cum spuneam mai devreme.
Adunăm doar ce e pozitiv. Câștigul din vânzarea ETH, 17.494 de lei, plus câștigul din swap, 2.555 de lei, plus venitul din staking, 7.786 de lei. Total impozabil, 27.835 de lei. Pierderea pe Dogecoin rămâne în afara socotelii. Impozitul pe venit este 10 la sută din 27.835, adică aproximativ 2.784 de lei.
Aici vine și lecția amară despre pierderi. Baza lui impozabilă, 27.835 de lei, a trecut pragul CASS de 24.300 de lei. Dacă pierderea pe Dogecoin ar fi fost deductibilă, cum e în alte țări, baza ar fi coborât spre 24.835 de lei și tot ar fi depășit pragul, dar exemplul arată cât de aproape te poate împinge de o treaptă în plus o pierdere pe care nu ai voie să o scazi. Andrei fiind peste 24.300 dar sub 48.600, datorează CASS la baza de 6 salarii minime, adică 2.430 de lei.
Obligația totală a lui Andrei este impozitul de 2.784 de lei plus CASS de 2.430 de lei, în total 5.214 lei pentru anul 2025. Am rotunjit ușor și am simplificat comisioanele ca să nu îngroșăm calculul, dar structura e exact asta. Odată ce ai înțeles logica de la Andrei, orice portofoliu, oricât de încâlcit, se descurcă la fel, doar cu mai multe rânduri în tabel.
Cum și când depui declarația?
Declararea se face prin Declarația unică, formularul cunoscut ca D212, depusă la ANAF. În formular alegi secțiunea pentru venituri din alte surse obținute din transferul de monedă virtuală, completezi câștigul net în lei, iar impozitul se calculează automat cu cota anului respectiv.
Termenul standard este 25 mai al anului următor celui în care ai realizat venitul. Pentru câștigurile din 2025, deci termenul este 25 mai 2026. Depunerea se face comod online, prin Spațiul Privat Virtual de pe site-ul ANAF, iar plata se poate face prin Ghișeul.ro.
Există și un stimulent de a te mișca mai repede. Printr-o ordonanță din 2026 s-a introdus o bonificație de 3 la sută din impozitul pe venit pentru cei care depun și plătesc mai devreme, până la un termen special stabilit în aprilie. Dacă apucaseși deja să depui fără bonificație, puteai depune o declarație rectificativă ca să prinzi reducerea. E genul de detaliu care se schimbă de la an la an, așa că merită verificat la sursă înainte de fiecare campanie de declarare.
Un ultim lucru practic, dar esențial. Păstrează toate documentele justificative, rapoartele de tranzacții cu date, sume, comisioane și cursurile folosite, timp de cinci ani. ANAF poate cere aceste documente în tot acest interval, iar dacă nu poți justifica prețul de achiziție, riști să fii impozitat pe întreaga încasare.
DAC8 și de ce zona gri s-a închis
Poate cea mai mare schimbare de mentalitate din ultimul an nu ține de cotă, ci de vizibilitate. România a transpus, printr-o ordonanță de urgență din 2025, directiva europeană cunoscută ca DAC8, care obligă platformele de criptoactive să raporteze automat autorităților fiscale informații despre tranzacțiile utilizatorilor.
Ce înseamnă asta în practică. Fiscul va primi direct de la platforme date despre operațiuni, inclusiv despre swap-urile dintre monede, nu doar despre retragerile în cont bancar. Raportările sunt anuale, iar mecanismul se pune în mișcare treptat, primele fluxuri de date de la marile burse urmând să ajungă la ANAF în perioada imediat următoare. Pentru platforme care nu respectă obligația sunt prevăzute amenzi care pot ajunge la sume consistente.
Pentru investitorul obișnuit, concluzia practică e scurtă. Perioada în care cripto era perceput ca un teritoriu fiscal liber s-a încheiat. Nivelul de impozitare, în sine, nu e dramatic, mai ales prin comparație cu alte țări europene. Riscul real vine din neconformare, adică din penalități, dobânzi și controale care pot atinge și alte surse de venit, nu doar cripto.
Tocmai de asta merită să tratezi acest impozit pe profitul din cripto ca pe orice altă obligație fiscală serioasă, cu evidență ținută la zi și cu declarare corectă, nu ca pe o formalitate opțională. Costul liniștii e mult mai mic decât costul unei surprize la un control.
Greșeli care costă și cum le eviți
Fiindcă am tot pomenit de capcane pe parcurs, merită strânse laolaltă cele care costă cel mai mult. Cea în care alunecă aproape toată lumea ține de curs. Folosirea cursului mediu anual în locul cursului BNR din ziua tranzacției pare o scurtătură nevinovată, însă poate fi contestată la o inspecție și îți poate muta serios baza impozabilă.
Aproape la fel de răspândită e uitarea swap-urilor. Mulți sunt convinși că un schimb din Bitcoin în Ethereum nu se declară de vreme ce nu au retras bani reali, ceea ce e pur și simplu greșit. Fiecare astfel de schimb pe câștig e un eveniment impozabil, iar platformele îl raportează oricum. În aceeași familie de scăpări intră și recompensele din staking, tratate uneori ca un bonus fără urmări, deși se impozitează la valoarea din momentul primirii.
Mai apar apoi confuzia dintre câștigul brut și cel net, când oamenii uită comisioanele care, scăzute corect, le micșorează baza, plus iluzia că pierderile se compensează cu câștigurile, lucru care la noi nu funcționează. Dacă ar fi să reduc totul la o singură idee care le acoperă pe celelalte, ar fi asta. Ține evidența la zi, păstrează aceeași metodă de calcul de la un an la altul și declară din proprie inițiativă, fără să aștepți să te caute cineva.
Iar dacă ai un portofoliu cu sute de tranzacții pe mai multe blockchainuri, un consultant fiscal specializat pe cripto face diferența dintre o seară pierdută printre tabele și o declarație depusă corect. Nu e nicio rușine să ceri ajutor pe o zonă în care legislația mai are colțuri neșlefuite. Dimpotrivă, e cel mai ieftin mod de a dormi liniștit.
Intrebari Frecvente(FAQ)
Plătești impozit pe venit de 10% pentru câștigurile realizate în 2025 și 16% pentru cele realizate începând cu 1 ianuarie 2026. Impozitul se aplică pe câștig, adică pe diferența pozitivă între prețul de vânzare și cel de achiziție, nu pe suma totală încasată. În anumite condiții, peste anumite praguri de venit, se adaugă și contribuția la sănătate CASS.
Scazi prețul de achiziție și comisioanele din prețul de vânzare, iar rezultatul, dacă e pozitiv, este câștigul impozabil. Toate sumele se transformă în lei la cursul BNR din ziua fiecărei tranzacții. Dacă ai cumpărat aceeași monedă în etape, folosești metoda FIFO pentru a stabili costul bucății vândute.
Da, în interpretarea prudentă recomandată de consultanți, fiecare schimb crypto pe crypto care generează câștig este un eveniment impozabil, chiar dacă nu ai retras bani reali. Din 2026, platformele raportează aceste schimburi direct către ANAF prin mecanismul DAC8. Riscul de a le omite crește, așa că e mai sigur să le declari.
Nu. În România, pierderile din cripto nu sunt deductibile și nu se reportează în anii următori. Dacă ai câștigat pe o monedă și ai pierdut pe alta, plătești impozit pe câștig, iar pierderea rămâne fără efect fiscal.
Depui Declarația unică, formularul D212, prin Spațiul Privat Virtual de pe anaf.ro, până la 25 mai al anului următor celui în care ai realizat câștigul. Plata se face prin Ghișeul.ro. Pentru câștigurile din 2025 termenul este 25 mai 2026, iar depunerea și plata mai devreme pot aduce o bonificație de 3% din impozit.
Datorezi CASS dacă totalul veniturilor relevante dintr-un an, incluzând cripto, dividende, chirii sau dobânzi, atinge pragul de 6 salarii minime brute. Cota de 10% se aplică pe baza fixă a treptei atinse, nu pe câștigul tău real. Pentru veniturile din 2025, primul prag este de 24.300 lei, iar contribuția aferentă de 2.430 lei.
