Mulți investitori români au descoperit cripto într-o piață care părea, ani la rând, un teritoriu fără reguli clare. Cumpărai, vindeai, schimbai un token pe altul și aveai senzația difuză că, atâta timp cât banii nu ajungeau în cont la bancă, statul nu prea avea cum să te vadă. Anul 2026 schimbă fundamental povestea asta, iar cine mai mizează pe ambiguitate riscă mult mai mult decât un impozit pe care l-ar fi plătit oricum.
Ideea de bază rămâne simplă, chiar dacă detaliile au crescut în complexitate. Dacă ai realizat un profit din vânzarea sau schimbul de criptomonede, ai obligația să îl declari singur, prin Declarația Unică, și să plătești impozitul aferent. Restul articolului explică, pe îndelete și fără jargon inutil, cum faci asta corect în 2026, ce s-a modificat față de anii trecuți și unde se împiedică cei mai mulți oameni.
De ce declararea cripto a devenit o obligație pe care nu o mai poți ocoli?
Până nu demult, mulți tratau impozitarea cripto ca pe o recomandare, nu ca pe o lege. Lipseau ghidurile clare, ANAF emitea broșuri vagi, iar zvonurile circulau mai repede decât informația verificată. Acea perioadă s-a încheiat, și o spun direct fiindcă merită spus fără ocolișuri.
Pachetul de modificări fiscale intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 a integrat explicit câștigurile din active digitale în arhitectura clasică a impozitării veniturilor. Statul tratează acum veniturile din active digitale ca pe orice altă sursă de câștig impozabil, închizând zona gri care a caracterizat piața cripto. Pentru investitor asta înseamnă un lucru concret. Necunoașterea legii sau interpretarea ei comodă nu mai țin loc de scuză în fața unui control.
Ce s-a schimbat ține mai mult de mentalitate decât de cifre. Legiuitorul pornește de la premisa că piața cripto nu mai e o nișă de pasionați, ci un segment matur, cu volume mari și greutate la buget. Iar ce ajunge să conteze la buget ajunge, inevitabil, și controlat.
Ce înseamnă, de fapt, un câștig impozabil din criptomonede?
Aici se nasc cele mai multe confuzii, așa că hai să o luăm metodic. Fiscul nu te taxează pentru că deții cripto. Te taxează pentru profitul pe care îl marchezi atunci când scapi de el, indiferent în ce formă.
În limbajul Codului fiscal, câștigurile tale intră la categoria veniturilor din transferul de monedă virtuală, încadrate de Legea 227/2015 la veniturile din alte surse, mai exact prin art. 114 alin. (2) lit. m). Categoria nu e o invenție de anul acesta, stă în Cod de câțiva ani buni. Ce s-a schimbat în 2026 ține de cotă și de control, nu de principiul de bază.
Momentul în care apare obligația fiscală
Simpla cumpărare de Bitcoin sau Ethereum cu lei ori euro nu generează niciun impozit. Nici deținerea lor în portofel, oricât ar crește pe hârtie valoarea. La fel, mutarea monedelor între portofelele tale proprii rămâne o operațiune neutră fiscal, fiindcă nu marchezi niciun câștig.
Obligația apare în clipa în care realizezi efectiv un profit. Asta se întâmplă când vinzi cripto pe monedă tradițională, dar și, atenție aici, când schimbi o criptomonedă pe alta. Legea e limpede pe punctul ăsta. Impozabil devine orice schimb care produce un câștig, fie că transformi tokenul în lei sau euro, fie că treci direct dintr-o monedă în alta.
Punctul ăsta îi prinde pe foarte mulți pe picior greșit. Cineva care a schimbat de zeci de ori Bitcoin pe Ethereum și invers, fără să retragă vreodată bani în cont, crede sincer că nu datorează nimic. În realitate, fiecare schimb a fost un eveniment fiscal separat, cu propriul lui câștig sau pierdere.
Cum calculezi câștigul pe fiecare tranzacție?
Formula e mai prietenoasă decât pare. Iei prețul la care ai vândut, scazi prețul la care ai cumpărat și scazi costurile directe ale tranzacției, adică în primul rând comisioanele plătite platformei. Ce rămâne pozitiv este câștigul tău impozabil.
Toate sumele trebuie exprimate în lei, chiar dacă ai tranzacționat în euro sau dolari. Pentru conversie folosești cursul Băncii Naționale a României, fie cel din ziua fiecărei tranzacții, fie cursul mediu anual pentru simplificare. Important este să fii consecvent și să poți justifica metoda aleasă, fiindcă amestecul cursurilor după bunul plac e exact genul de lucru pe care un inspector îl contestă.
Mai e o subtilitate care contează când ai cumpărat aceeași monedă în tranșe, la prețuri diferite. Legislația românească nu impune explicit o metodă de a stabili care unități au fost vândute primele, însă interpretarea cea mai des întâlnită la ANAF este FIFO, adică primele cumpărate sunt considerate primele vândute. Dacă vrei detalii pas cu pas pe partea de aritmetică, mai ales pe portofolii cu multe achiziții, merită un material dedicat despre cum se calculează impozitul pe criptomonede, pe care îl tratăm separat fiindcă acolo diavolul stă cu adevărat în detalii.
Cota de impozit care se schimbă de la un an la altul
Aici e capcana în care cad cele mai multe articole scrise în grabă, așa că o explic cu grijă. În 2026 se vorbește peste tot despre o cotă de 16%, iar informația e corectă, dar nu pentru ce declari acum. Distincția dintre anul în care ai realizat câștigul și anul în care îl declari schimbă complet cifra pe care o plătești.
Câștigurile pe care le-ai obținut în cursul anului 2025 se declară prin Declarația Unică depusă în 2026 și se impozitează cu cota de 10%, cea în vigoare pe tot parcursul lui 2025. Câștigurile crypto realizate în 2025 sunt impozitate cu 10% în D212 depusă în 2026, în timp ce noua cotă urcă la 16% pentru câștigurile din 2026. Cu alte cuvinte, regimul te urmărește după anul realizării venitului, nu după anul în care completezi formularul.
Diferența dintre câștigurile din 2025 și cele din 2026
Un exemplu numeric face totul mai limpede. Să spunem că ai marcat un profit de 5.000 de lei. Dacă acest câștig a fost realizat în 2025, impozitul datorat este de 500 de lei, adică 10%, și îl declari acum, în 2026.
Același profit de 5.000 de lei, dacă îl realizezi în cursul lui 2026, va fi impozitat cu 16%, adică 800 de lei, și se va declara în Declarația Unică depusă în 2027. Diferența de 300 de lei pe această sumă modestă pare mică, dar pe portofolii consistente vorbim despre sume care contează serios. Creșterea cotei la 16% pentru câștigurile din 2026 a venit prin al doilea pachet fiscal, adoptat prin Legea 239/2025, care a modificat Codul fiscal de la 1 ianuarie 2026. Scutirea pentru câștigurile mici a rămas însă neatinsă, lucru care contează pentru investitorii ocazionali.
Reține deci regula practică. Pentru declarația pe care o depui în acest an, lucrezi cu 10%. Pentru ce câștigi de acum încolo, calculează-ți din start cu 16%, ca să nu ai surprize la regularizare.
Scutirea de 200 și 600 de lei pe care mulți o înțeleg greșit
Codul fiscal prevede o scutire pentru câștigurile mici, însă condiția dublă din spatele ei e adesea trecută cu vederea. Nu e o sumă pe care o poți ignora oricum, ci o fereastră îngustă cu reguli precise.
Câștigul sub nivelul de 200 de lei pe tranzacție nu se impozitează, însă numai cu condiția ca totalul câștigurilor dintr-un an fiscal să nu depășească 600 de lei. Cele două praguri funcționează împreună, nu separat. Dacă ai avut o singură tranzacție cu un câștig de 250 de lei, depășești pragul pe tranzacție și datorezi impozit pe ea.
Invers, dacă ai avut două tranzacții cu câte 150 de lei câștig fiecare, ești sub 200 de lei pe fiecare și sub 600 de lei pe an, deci nu datorezi nimic. Problema apare în clipa în care totalul anual trece de 600 de lei. Atunci scutirea dispare cu totul, nu se aplică doar peste prag, iar întreg ansamblul câștigurilor relevante intră la impozitare. E un detaliu care surprinde mulți investitori convinși că profiturile mici rămân mereu neatinse.
CASS, contribuția care surprinde cei mai mulți investitori
Dacă impozitul de 10% sau 16% e partea pe care majoritatea o anticipează, contribuția de asigurări sociale de sănătate e cea care strică socotelile. E o sumă separată de impozit, calculată după o logică complet diferită, și o trec cu vederea inclusiv oameni altfel atenți la bani.
Vestea bună e că pe veniturile din criptomonede nu se plătește CAS, contribuția la pensie. Vestea care cere atenție e că CASS se poate datora chiar dacă ești salariat și deja plătești sănătate din leafă. Contribuția reținută din salariu acoperă doar venitul salarial, nu și câștigurile tale din investiții.
Pragurile care declanșează plata
CASS pe veniturile din cripto funcționează pe trepte, în funcție de cât ai câștigat raportat la salariul minim brut. Cota este de 10%, iar reperul folosit este salariul minim brut pe țară, care la începutul lui 2026 este de 4.050 de lei. Asta înseamnă o contribuție lunară de referință de 405 lei. Salariul minim urcă la 4.325 de lei de la 1 iulie 2026, însă pentru calculul CASS contează nivelul stabilit prin lege pentru anul respectiv, așa că reperul exact merită verificat înainte de depunere.
Mecanismul pe praguri merită desfășurat. Dacă veniturile tale relevante ajung la cel puțin 6 salarii minime, adică 24.300 de lei, datorezi CASS la nivelul a 6 salarii, deci 2.430 de lei. Dacă depășești 12 salarii minime, contribuția urcă la nivelul a 12 salarii, adică 4.860 de lei, iar peste 24 de salarii minime ajungi la plafonul maxim de 9.720 de lei.
Esențial de înțeles aici, și subliniez fiindcă e sursa multor erori, este că plafonul nu se calculează doar pe cripto. Încadrarea în plafonul anual se face prin cumularea veniturilor din criptomonede cu veniturile din activități independente, drepturi de autor, chirii, activități agricole sau din investiții. Așadar, cineva cu chirii și dividende poate depăși pragul CASS chiar și cu un profit cripto modest.
Fiindcă regulile se întrepătrund, am pregătit o analiză separată dedicată exclusiv subiectului CASS pentru veniturile din criptomonede, unde luăm pe rând fiecare treaptă cu exemple concrete.
Declarația Unică, formularul prin care comunici cu Fiscul
Toate calculele de mai sus ajung, în final, într-un singur document. Declarația Unică, cunoscută oficial drept formularul 212, este actul prin care îi spui ANAF ce ai câștigat anul trecut din surse care nu trec prin reținere la sursă. Salariul nu intră aici, fiindcă acolo angajatorul se ocupă de impozit, dar câștigul din cripto, da.
Numele de declarație unică nu e întâmplător. Într-un singur formular consolidezi toate veniturile tale extrasalariale, de la chirii și dividende până la profitul din monede virtuale. Greșeala clasică e să te concentrezi pe o singură sursă și să uiți restul, fiindcă Fiscul le privește împreună, mai ales pentru pragul CASS.
Cum completezi efectiv secțiunile relevante?
Procesul începe cu obținerea formularului. Începând cu 2026, ANAF a publicat formularul 212 într-o versiune care se completează direct în browser, fără să mai instalezi nimic, ceea ce ușurează viața celor care nu au mai folosit niciodată un program fiscal. Există în continuare și varianta PDF inteligent, cu validări și calcule automate, descărcabilă de pe site-ul instituției.
Odată deschis formularul, completezi datele de identificare și mergi la capitolul dedicat veniturilor realizate. Pentru cripto cauți secțiunea privind veniturile din transferul de monedă virtuală, unde treci câștigul net obținut în anul fiscal anterior. Tot acolo, sau în secțiunea de contribuții, bifezi plafonul CASS atins, adică acela de 6, 12 sau 24 de salarii minime, în funcție de totalul veniturilor tale extrasalariale.
Dacă ai câștiguri provenite de pe platforme din afara țării, lucrurile cer un pas în plus. Veniturile din criptomonede obținute din străinătate se completează în Declarația Unică la secțiunea privind impozitul pe veniturile realizate din străinătate, cu luarea în considerare a convenției de evitare a dublei impuneri. Pentru investitorii care folosesc exchange-uri internaționale, această parte merită tratată cu grijă, motiv pentru care câștigurile din exchange-uri externe primesc un ghid propriu în seria noastră.
Pe ce căi poți trimite declarația?
Ai mai multe variante acceptate oficial, și nu toate cer certificat digital. Cea recomandată rămâne transmiterea online prin Spațiul Privat Virtual, fiindcă primești confirmare instantanee și ai dovada depunerii la îndemână. Cei cu certificat digital calificat pot folosi platforma de e-guvernare.
Rămân disponibile și căile clasice, pentru cine preferă hârtia. Poți depune formularul tipărit la registratura organului fiscal de domiciliu sau îl poți trimite prin poștă, cu confirmare de primire. Indiferent de cale, păstrează dovada, fiindcă într-o dispută data depunerii face diferența.
Termenele din 2026 și bonificația care îți reduce factura
Calendarul fiscal are un termen pe care îl știe toată lumea și unul pe care îl ratează aproape toți. Termenul standard de depunere a Declarației Unice și de plată a impozitului pentru câștigurile din 2025 este 25 mai 2026. Până la acea dată trebuie să declari și să achiți, altfel intri pe terenul dobânzilor și penalităților.
Există însă și un stimulent real pentru cine se mișcă din timp. Dacă depui declarația și plătești integral impozitul pe venit până la 15 aprilie 2026, beneficiezi de o reducere de 3% aplicată asupra impozitului pe venit. E prima oară când Declarația Unică vine cu o bonificație semnificativă la depunere anticipată, și pe sume mari acel procent de 3% nu e deloc neglijabil.
Un sfat din experiența celor care lucrează cu Fiscul de ani buni. Pe 24 și 25 mai sistemele ANAF sunt supraîncărcate, iar o eroare tehnică în ultima zi te poate arunca peste termen fără să fie vina ta. Mai bine rezolvi totul cu câteva săptămâni înainte, ideal cât prinzi și bonificația.
Greșelile care îți pot aduce un control fiscal
După ce am văzut zeci de situații reale, tiparele se repetă cu o consecvență aproape comică. Cea mai frecventă greșeală e omiterea schimburilor între criptomonede, tratate de mulți drept simple rebalansări, deși fiecare este un eveniment impozabil. La fel de des întâlnită e neraportarea recompenselor din staking, considerate eronat un fel de bonus gratuit.
Recompensele din staking, mineritul și alte forme de randament cripto sunt venituri în sine și trebuie tratate ca atare la momentul primirii. Subiectul are suficiente particularități cât să merite un material separat despre veniturile din staking și recompense cripto, fiindcă regulile de evaluare în lei și de moment al impozitării diferă de cele ale unei vânzări obișnuite.
O altă capcană e lipsa documentației. Dacă nu poți dovedi prețul de achiziție, ANAF poate considera că întreaga sumă încasată este impozabilă, ca și cum ai fi pornit de la cost zero. De aceea păstrarea rapoartelor de la fiecare platformă, cu date, sume, comisioane și cursuri, nu e o formalitate, ci asigurarea ta. ANAF poate cere documente justificative pentru cinci ani de la depunerea declarației, așa că arhiva ta trebuie să reziste în timp.
Mai apare și confuzia între câștig brut și câștig net. Comisioanele plătite platformei sunt costuri directe și reduc baza impozabilă, deci a le ignora înseamnă a plăti mai mult decât datorezi. Iar la polul opus stă subevaluarea deliberată, care a devenit periculoasă. Prin Ordinul ANAF 2.735/2025, Fiscul a primit dreptul de a stabili CASS din oficiu pentru cei care nu au declarat venituri sau le-au estimat sub nivelul real.
Ce aduce DAC8 și de ce zona gri s-a închis definitiv?
Schimbarea cu adevărat structurală nu e nici cota, nici termenul, ci faptul că Fiscul nu mai depinde de bunăvoința ta ca să afle ce ai tranzacționat. De la 1 ianuarie 2026 a intrat în vigoare cadrul european de raportare a activelor cripto, cunoscut sub numele de DAC8. El obligă platformele să transmită automat autorităților datele despre tranzacțiile utilizatorilor.
În practică, asta înseamnă că exchange-urile, de la cele dedicate precum Binance și Coinbase până la aplicații financiare care oferă servicii cripto alături de alte produse, vor raporta direct la ANAF. Prima raportare la scară largă este așteptată în cursul lui 2027, pentru activitatea din 2026. Cu alte cuvinte, în doar câteva luni, ce ai făcut pe aceste platforme nu mai e invizibil.
Consecința e logică și greu de ocolit. Orice discrepanță între veniturile declarate, fluxurile bancare și stilul tău de viață poate declanșa o verificare. Nedeclararea nu mai e un risc abstract, ci o probabilitate, fiindcă datele ajung la Fisc oricum, iar sancțiunile pentru nerespectarea obligațiilor de raportare pornesc de la 20.000 de lei și pot urca până la 150.000 de lei.
Privind înainte, atitudinea cea mai sănătoasă financiar este și cea mai simplă. Ține o evidență ordonată pe tot parcursul anului, calculează-ți câștigurile cu cursul corect și declară onest, la timp, ideal cu bonificația prinsă. Costul conformării corecte rămâne, aproape întotdeauna, mai mic decât costul unei regularizări impuse după un control. Iar într-o piață care se maturizează rapid, investitorul care înțelege regulile din timp e cel care doarme liniștit.
Pe ce surse se bazează acest ghid?
Informația din acest articol pornește din actele normative care guvernează impozitarea cripto în România, nu din interpretări de pe forumuri sau grupuri. Cadrul general este dat de Codul fiscal, adică Legea 227/2015, care încadrează câștigurile din monede virtuale la veniturile din alte surse, prin art. 114 alin. (2) lit. m).
Pachetul de reformă din 2025 a adus schimbările valabile în 2026, prin Legea 141/2025, care a ajustat o serie de cote, și prin Legea 239/2025, al doilea pachet fiscal publicat în Monitorul Oficial nr. 1160 din 15 decembrie 2025, care a urcat la 16% impozitul pe câștigurile din tranzacțiile cu criptomonede începând cu 1 ianuarie 2026.
Pentru partea practică, de calcul și de completare a formularului, sursa de referință rămâne ANAF, prin broșura dedicată tratamentului fiscal al veniturilor din transferul de monedă virtuală și prin formularul 212, disponibil pe anaf.ro. Broșura explică metodologia de calcul a câștigului și modul de declarare, iar cota de 10% menționată în ea reflectă regimul de dinaintea majorării din 2026, motiv pentru care o citești împreună cu legile de mai sus.
Obligația de raportare automată a tranzacțiilor de către platforme provine din Directiva (UE) 2023/2226, cunoscută drept DAC8, aplicabilă de la 1 ianuarie 2026. Fiindcă pragurile, salariul minim și termenele se pot ajusta prin acte normative ulterioare, o verificare rapidă pe sursa oficială înainte de depunere rămâne cel mai sigur reflex pe care îl poți avea.
Intrebari Frecvente(FAQ)
Da, dacă ai marcat un profit. Obligația apare în momentul vânzării sau al schimbului între criptomonede, nu în momentul retragerii în lei sau euro. Faptul că banii au rămas pe platformă nu te scutește de declarare.
Da. Schimbul între criptomonede este tratat ca un eveniment impozabil dacă produce un câștig. Impozabil devine orice schimb care îți aduce un profit, fie că transformi cripto în lei sau euro, fie că treci direct dintr-un token în altul.
Depinde de anul în care ai realizat câștigul. Pentru câștigurile din 2025, declarate în 2026, cota este de 10%. Pentru câștigurile realizate din 2026, declarate în 2027, cota este de 16%.
Câștigul sub 200 lei pe tranzacție nu se impozitează, dar numai dacă totalul câștigurilor din anul respectiv nu depășește 600 lei. Cele două condiții se aplică împreună, iar dacă depășești pragul anual, scutirea dispare.
Poți datora. CASS reținut din salariu acoperă doar venitul salarial. Dacă veniturile tale extrasalariale cumulate, inclusiv cripto, chirii sau dividende, depășesc 6 salarii minime pe an, datorezi CASS suplimentar pe trepte.
Termenul standard de depunere și plată pentru câștigurile din 2025 este 25 mai 2026. Dacă depui și plătești integral până pe 15 aprilie 2026, beneficiezi de o reducere de 3% aplicată impozitului pe venit.
Riști dobânzi, penalități și amenzi care pornesc de la 20.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor de raportare. Din 2026, prin DAC8, platformele transmit datele direct la ANAF, ceea ce reduce drastic șansa ca un câștig nedeclarat să rămână neobservat.
Tratamentul pierderilor pentru transferul de monedă virtuală nu este la fel de clar ca în cazul titlurilor de valoare, iar practica diferă. Pentru portofolii cu pierderi semnificative sau situații complexe, este recomandat să consulți un contabil specializat în cripto înainte de a depune declarația.
Cryptology.ro este singura publicație de criptomonede din România care funcționează independent editorial, fără sponsori și fără conținut plătit care să denatureze informația. Ne propunem să explicăm subiecte fiscale și financiare complexe într-un limbaj pe care orice investitor român îl poate folosi în decizii reale, nu doar în teorie.
Materialul a fost documentat și verificat de Mihai Popa, analist și jurnalist la Cryptology.ro, specializat în fiscalitatea activelor digitale și în reglementarea pieței cripto din România. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultanța unui specialist pentru situații complexe sau portofolii cu tranzacții numeroase.
