Orice autorizație începe cu un ghișeu la care se depune dosarul. Pentru firmele de criptoactive, ghișeul există la sediul Autorității de Supraveghere Financiare (ASF) din București, dar nicio normă nu i-a dat încă voie să primească hârtiile. Termenul european a expirat pe 1 iulie 2026, iar ghișeul a rămas închis.
ASF nu poate autoriza nicio platformă crypto din România pentru că statul nu a adoptat ordonanța care ar desemna-o autoritate competentă pentru MiCA, regulamentul european privind piețele criptoactivelor. Proiectul a ajuns doar la prima lectură în Guvern, pe 2 aprilie 2026, apoi demiterea Guvernului Bolojan l-a blocat. Fără desemnare, ASF nu poate primi nicio cerere de autorizare.
Ce lipsește din lege pentru ca ASF să poată primi dosare?
Legislației românești îi lipsește actul de desemnare cerut de articolul 93 din Regulamentul (UE) 2023/1114, cunoscut sub numele MiCA (Markets in Crypto-Assets), cu reguli unice pentru piața criptoactivelor din Uniune. Articolul 93 obligă fiecare stat membru să numească o autoritate competentă, adică instituția națională care analizează cererile de autorizare și supraveghează apoi firmele autorizate.
Un regulament european se aplică direct, fără să fie transpus, spre deosebire de o directivă. Textul MiCA fixează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o firmă, iar instituția care verifică acele condiții o alege fiecare stat prin lege proprie, odată cu sancțiunile pentru încălcări. Prim-vicepreședintele ASF, Gabriel-Ioan Avrămescu, a legat explicit blocajul de acest articol: procedurile de autorizare pot începe în România doar după desemnarea făcută în baza articolului 93.
Firmele vizate se numesc, în limbajul regulamentului, furnizori de servicii de criptoactive, prescurtat CASP (Crypto-Asset Service Providers). În categorie intră platformele de schimb, custozii care păstrează activele clienților, operatorii de platforme de tranzacționare și firmele care execută ordine în numele clienților.
Autoritatea de Supraveghere Financiară a confirmat situația într-un răspuns transmis StartupCafe.ro la începutul lui iulie 2026. Instituția a explicat că nu este desemnată autoritate competentă pentru MiCA, deci nu poate primi și nu poate soluționa cereri de autorizare, apoi a adăugat: „Nu există cereri depuse, admise sau respinse”. Lista autorităților competente ținută de ESMA (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe) arăta România, la actualizarea din 17 februarie 2026, fără autoritate desemnată și fără punct unic de contact.
De ce se spune că OUG 10/2025 a rezolvat deja problema?
Afirmația că ASF ar fi primit competența MiCA încă din 2025 pornește de la Ordonanța de urgență nr. 10/2025 (Monitorul Oficial nr. 225 din 13 martie 2025), care modifică de fapt Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Ordonanța trece furnizorii de servicii de criptoactive în categoria instituțiilor financiare, preia definițiile din MiCA și coboară la 1.000 de euro pragul de la care transferurile ocazionale cer verificarea standard a clientului.
Pentru câteva categorii de entități deja reglementate, cum sunt firmele de investiții și administratorii de fonduri care vor să ofere servicii cripto prin simplă notificare, ordonanța îi dă ASF atribuții de supraveghere în cadrul legii privind spălarea banilor. Textul nu conține nici un regim de autorizare pentru CASP, nici o desemnare în sensul articolului 93.
O analiză a casei de avocatură Hațegan Attorneys, preluată în iunie 2026 de Economedia și StartupCafe.ro, prezenta OUG 10/2025 drept actul prin care România ar fi transpus MiCA și ar fi stabilit ASF ca autoritate principală. Contradicția se vede chiar în ghidurile Legal 500: capitolul despre fintech pentru România scrie că ASF a fost desemnată autoritate competentă prin OUG 10/2025, iar capitolul despre blockchain și criptoactive spune că nicio autoritate română nu este desemnată până la adoptarea ordonanței MiCA.
Eroarea costă timp și bani. Un antreprenor care citește că ASF autorizează din martie 2025 poate pierde luni pregătind un dosar pe care nimeni nu îl poate primi. Un investitor poate crede că platforma lui locală are o licență românească pe care, juridic, nu avea de unde s-o obțină.
Cum s-a ajuns de la proiectul din 2025 la blocajul de acum
Blocajul are două etape: aproape un an în care proiectul de ordonanță a așteptat în ministere și o criză politică ce a închis ultima fereastră dinaintea termenului european.
Anul pierdut înainte de moțiunea de cenzură
Ministerul Finanțelor a pus proiectul de ordonanță în consultare publică în mai 2025. Potrivit Puterea.ro, textul era pregătit din decembrie 2024 de minister împreună cu ASF și cu Banca Națională a României (BNR). Varianta din consultare prevedea un regim tranzitoriu național până la 30 noiembrie 2025, termen care a trecut fără ca ordonanța să existe. Guvernul condus de Ilie Bolojan, învestit pe 23 iunie 2025, a adus proiectul în ședință abia pe 2 aprilie 2026, și atunci doar în primă lectură, adică într-o discuție fără vot de adoptare.
Aici văd partea de responsabilitate care se pierde în relatările despre criza politică. Între consultare și prima lectură au trecut zece luni, peste nouă dintre ele sub un guvern cu puteri depline, iar data de 1 iulie 2026 era scrisă în regulament încă de la publicarea lui în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pe 9 iunie 2023.
Interimatul care a închis ultima fereastră
Moțiunea de cenzură adoptată pe 5 mai 2026 cu voturile PSD și AUR a demis Guvernul Bolojan, rămas apoi doar cu atribuții de interimat. Codul administrativ (art. 37 alin. 3) interzice unui guvern al cărui mandat a încetat să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și să inițieze proiecte de lege, regulă care pornește de la articolul 110 alineatul (4) din Constituție.
Guvernul propus de Adrian Veștea a căzut la votul de învestitură din 22 iunie 2026, cu 189 de voturi, față de cele 233 necesare. Parlamentul era în vacanță până la 1 septembrie, iar 1 iulie a trecut fără niciun act normativ.
Abia pe 20 octombrie 2026 Parlamentul a învestit Guvernul condus de Luca Niculescu, cu 280 de voturi. De atunci, România are din nou un executiv care poate adopta ordonanța.
Termenul de 1 iulie 2026 a închis perioada tranzitorie din articolul 143 alineatul (3) din MiCA, regimul care le-a permis firmelor active legal înainte de 30 decembrie 2024 să lucreze în continuare fără licență europeană. Perioada, numită în jargonul juridic grandfathering, dura până la 1 iulie 2026 sau până la decizia de acordare ori de refuz a autorizației, oricare venea mai întâi. Statele o puteau scurta sau elimina, iar potrivit tabelului publicat de ESMA, România a păstrat durata maximă.
Cum ASF nu putea primi cereri, operatorii locali au ajuns la 1 iulie fără nicio cale de a obține autorizația acasă. Într-un anunț din 23 iunie 2026, preluat de ASF, ESMA le-a cerut furnizorilor neautorizați să oprească atragerea de clienți și să se ocupe strict de retragerea ordonată de pe piață.
În piață a circulat și o versiune mai liniștitoare. Capital.ro scria pe 5 iunie 2026, pe baza unor informații neoficiale de la un operator, că ANAF ar fi transmis firmelor că registrul național al furnizorilor de servicii pe active virtuale (VASP, termenul de dinainte de MiCA) rămâne aplicabil după iunie. Eu aș trata cu prudență orice asigurare de acest fel, pentru că o înregistrare fiscală sau pe linie de spălare a banilor nu ține loc de autorizație MiCA pentru custodie sau schimb. Nu sunt avocat, iar o firmă aflată în această situație are nevoie de o opinie juridică scrisă, pe numele ei.
De ce nu poate o firmă românească să ceară licența MiCA în altă țară?
O firmă românească nu poate cere licență MiCA în alt stat păstrându-și sediul în România, pentru că articolul 59 alineatul (2) din regulament leagă autorizația de țara în care furnizorul are sediul social. Textul cere ca sediul social să fie într-un stat membru unde firma prestează cel puțin o parte din servicii și ca locul conducerii efective să fie în Uniune. Cel puțin un administrator trebuie să aibă reședința în UE. Statul respectiv devine stat membru de origine, iar autoritatea lui este singura care poate emite licența.
Pentru un operator local, soluția practică este o entitate nouă într-un alt stat membru, de pildă Lituania sau Malta, autorizată acolo. Platformele mari nu depind de ASF, pentru că folosesc pașaportul european, adică dreptul pe care îl dă o licență MiCA de a servi clienți din toată Uniunea fără altă autorizație. O platformă autorizată în Irlanda sau în Luxemburg lucrează astfel legal cu clienți din România.
Registrul interimar ESMA, lista publică a firmelor autorizate MiCA, număra 243 de CASP la 26 iunie 2026, potrivit datelor compilate de Cointelegraph. Germania avea 57 dintre ele, iar România se afla, alături de Grecia, Ungaria, Polonia și Portugalia, printre cele cinci state fără nicio licență emisă.
Partea cea mai nedreaptă a poveștii mi se pare distribuția costului. Clientul român găsește oricând o platformă autorizată în alt stat, cu pașaport. Firma românească plătește o relocare, cu capital depus și consultanți plătiți în altă țară, iar odată cu sediul pleacă și o parte din locurile de muncă și din impozitul pe profit.
Ce înseamnă blocajul pentru cine tranzacționează din România
Blocajul ASF îi obligă pe utilizatorii din România să verifice singuri, în registrul interimar ESMA, dacă platforma folosită are licență MiCA, pentru că nicio instituție românească nu a autorizat încă vreun furnizor. O analiză a Hațegan Attorneys, citată de Economedia, estimează la aproximativ 600.000 numărul românilor care investesc în criptomonede, mai mulți decât investitorii de pe bursa locală.
ASF a avertizat că serviciile oferite de furnizori neautorizați nu vin cu garanțiile MiCA, inclusiv cele privind protecția activelor clienților. Cazul Binance arată cât de repede se poate schimba statutul unei platforme folosite și de investitorii români: pe 25 iunie 2026, compania și-a retras cererea de autorizare depusă în Grecia și a anunțat că va aplica în alt stat membru, fără să spună care.
Partea fiscală funcționează separat de autorizare. Prin Ordonanța de urgență nr. 71/2025, care transpune Directiva (UE) 2023/2226, cunoscută ca DAC8, platformele cu utilizatori români raportează anual tranzacțiile către ANAF, indiferent de statul în care sunt autorizate, iar prima raportare acoperă anul 2026 și se depune până la 15 martie 2027. Câștigurile din criptomonede se impozitează cu 16% începând din 2026.
Cât de serioasă este procedura de infringement?
Procedura de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României, înregistrată ca INFR(2025)2040, este serioasă pentru că poate ajunge la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și la sancțiuni financiare. Infringementul este mecanismul prin care Comisia urmărește un stat care nu aplică sau nu transpune la timp dreptul european.
Prima scrisoare de punere în întârziere a fost trimisă pe 7 mai 2025. Pe 4 iunie 2026, Comisia a trimis o scrisoare suplimentară, cerând României să transpună modificările aduse de MiCA Directivei 2013/36/UE privind cerințele de capital și să notifice regimul de sancțiuni administrative. Scrisoarea cere și finalizarea celorlalte măsuri de aplicare. Termenele ratate erau 30 decembrie 2024 pentru directivă și 30 iunie 2025 pentru sancțiuni.
România avea două luni pentru răspuns, după care Comisia poate emite un aviz motivat, ultimul pas înaintea sesizării Curții. Ca ordin de mărime, pentru o eventuală întârziere la altă directivă, DAC8, Guvernul estima în decembrie 2025 penalități zilnice de până la 105.264 de euro și o sumă forfetară minimă de 1,63 milioane de euro.
Ce urmează după ce ordonanța va fi adoptată
Ordonanța MiCA, odată adoptată, îi va permite ASF să primească cereri de autorizare, însă primele licențe românești vor mai avea nevoie de luni de pregătire și analiză. Președintele ASF, Alexandru Petrescu, spunea pe 21 octombrie 2026 că România a rămas singura jurisdicție financiară din Europa fără reglementările MiCA puse în aplicare și că speră la o ordonanță a Ministerului Finanțelor. Tot atunci, el recunoștea că personalul instituției pregătit pentru supravegherea criptoactivelor este evident insuficient.
Proiectul prevede ca firmele să obțină întâi un aviz tehnic al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) pentru sistemele informatice, înainte de depunerea cererii la ASF. Varianta discutată în aprilie 2026 adaugă un registru național unic al Crypto ATM-urilor, administrat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), și dispoziții tranzitorii pentru firmele deja active. Odată dosarul ajuns la ASF, articolul 63 din MiCA îi dă autorității 25 de zile lucrătoare pentru a verifica dacă este complet și 40 de zile lucrătoare pentru evaluarea unui dosar complet.
Cu avizul ADR înainte și cu termenele de analiză după, nu mă aștept ca prima platformă crypto din România autorizată local să apară în registrul ESMA mai devreme de câteva luni de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial. Semnalul de urmărit este momentul în care lista autorităților competente publicată de ESMA trece numele ASF în dreptul României, rubrică rămasă goală la actualizarea din 17 februarie 2026.
Întrebări frecvente
Folosirea unei platforme autorizate MiCA în alt stat membru UE este legală pentru un rezident din România, pentru că licența vine cu pașaport european valabil în toată Uniunea. Riscul apare la platformele fără autorizație MiCA, cărora ESMA le-a cerut, după 1 iulie 2026, să se retragă ordonat de pe piața europeană și care nu oferă protecțiile prevăzute de regulament.
Autorizația MiCA se verifică în registrul interimar publicat de ESMA pe site-ul propriu, sub forma unor fișiere CSV actualizate săptămânal. Căutarea se face după numele entității juridice care încheie contractul cu tine, pentru că licența aparține strict acelei firme, iar alte companii care folosesc aceeași marcă pot să nu o aibă. Autorizațiile retrase rămân în registru, cu data retragerii trecută explicit.
ESMA nu acordă autorizații furnizorilor de servicii de criptoactive. Autoritatea europeană ține registrul central și coordonează practica autorităților naționale, iar licența o emite autoritatea competentă din statul membru de origine al firmei, adică statul în care aceasta are sediul social.
Banca Națională a României va fi autoritate competentă, potrivit proiectului de ordonanță, pentru emiterea de tokeni de monedă electronică (EMT) de către instituțiile de credit și instituțiile emitente de monedă electronică pe care le supraveghează deja. Un EMT este un criptoactiv care își menține valoarea prin raportare la o singură monedă oficială, cum sunt stablecoinurile legate de euro. Restul pieței, inclusiv autorizarea furnizorilor de servicii de criptoactive, revine ASF.
Impozitul pe câștigurile din criptomonede nu depinde de statutul MiCA al platformei. Veniturile realizate începând din 2026 se impozitează cu 16% și se declară prin declarația unică, iar platformele cu utilizatori români raportează tranzacțiile către ANAF în baza Ordonanței de urgență nr. 71/2025, prima raportare acoperind anul 2026.
Clientul unei platforme care se retrage din UE își poate muta activele într-un portofel propriu sau la un furnizor autorizat MiCA, păstrând istoricul tranzacțiilor pentru calculul impozitului datorat la ANAF. ESMA le cere furnizorilor care pleacă să păstreze criptoactivele clienților doar cât este strict necesar pentru închiderea ordonată și să anunțe un termen după care pozițiile rămase se închid automat, așa că anunțurile primite de la platformă trebuie citite cu atenție.
