Cum eviți înșelătoriile crypto și ce semne de alarmă trebuie să recunoști

Cum eviți înșelătoriile crypto și ce semne de alarmă trebuie să recunoști?

0 Shares
0
0
0

Cincizeci și două de mii de lei, adică economiile adunate în aproape douăzeci de ani de muncă. Atât a pierdut o pensionară din Vaslui după ce a văzut pe YouTube un clip în care un bancher cunoscut și alte persoane publice păreau să laude o platformă de investiții. Clipul era fals, platforma la fel, iar specialiștii Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), care au descris cazul într-un ghid publicat în 2024, au apreciat că femeia are șanse minime să-și mai vadă banii.

Înșelătoriile crypto se trădează aproape întotdeauna prin aceleași lucruri: un profit garantat și graba pe care ți-o impune cineva. Le mai recunoști când ți se cere să muți monedele într-un portofel ales de altcineva sau să plătești o taxă ca să-ți retragi banii. Înainte de orice transfer, caută platforma în registrele oficiale.

Coin Edition a publicat în octombrie o sinteză a avertismentelor formulate de Alberta Securities Commission, autoritatea care supraveghează piața de capital în provincia canadiană Alberta, prin programul CheckFirst. Pagina de prevenire a fraudelor a regulatorului descrie 31 de semne de avertizare. Aproape toate se regăsesc în dosarele DIICOT și în alertele pe care BNR și DNSC le-au transmis în ultimii ani românilor tentați de investițiile online.

De ce 2025 a fost cel mai profitabil an de până acum pentru escrocii crypto

Escrocii crypto au încasat în 2025 cel puțin 14 miliarde de dolari, arată raportul anual al firmei de analiză blockchain Chainalysis, iar suma ar putea trece de 17 miliarde pe măsură ce analiștii identifică noi adrese folosite de rețelele de fraudă. Este un record, iar cea mai mare parte a creșterii vine din impersonare, adică din fraudele în care infractorul se dă drept bancă, instituție, exchange sau om cunoscut.

Cifrele Chainalysis descriu o activitate organizată ca o afacere. Înșelătoriile prin impersonare au crescut cu 1.400% față de 2024. O operațiune care plătea furnizori de instrumente de inteligență artificială aducea în medie 3,2 milioane de dolari, de 4,5 ori mai mult decât una care se descurca fără ele. Plata medie trimisă de o victimă a urcat într-un singur an de la 782 la 2.764 de dolari. Iar cifrele sunt probabil prea mici, pentru că totalul pe 2024, anunțat inițial la 9,9 miliarde de dolari, a fost corectat ulterior la 12 miliarde.

Statisticile FBI spun aceeași poveste. În raportul pe 2025, publicat în aprilie 2026, Centrul pentru plângeri privind criminalitatea pe internet (IC3) a numărat 181.565 de sesizări legate de criptomonede și pierderi declarate de 11,37 miliarde de dolari, cu 22% peste anul anterior. Fraudele de investiții cu crypto au produs singure pagube de 7,2 miliarde, mai mult decât oricare altă categorie urmărită de biroul american. Aproape 40% din bani, adică 4,4 miliarde de dolari, i-au pierdut oameni trecuți de 60 de ani.

România nu are o statistică publică la fel de detaliată. Are în schimb dosare penale în care mecanismele sunt aceleași, cu call-centere care au sunat zeci de mii de oameni și reclame în care apare un guvernator BNR falsificat.

Ce verifici la o platformă crypto înainte de orice transfer?

Înainte să trimiți bani sau criptomonede, trebuie să știi cine operează platforma, dacă are autorizație pentru serviciul pe care ți-l vinde și unde ajung, concret, banii tăi. Regulatorul din Alberta pune verificarea independentă înaintea oricărei promisiuni de profit. Comisia americană pentru valori mobiliare (SEC) adaugă un avertisment practic: atunci când escrocii își ascund identitatea sau mută fondurile în străinătate, recuperarea banilor devine foarte grea.

Canadienii caută firma în registrul național al autorităților de reglementare și se uită la numele exact, la statut și la eventualele restricții. Pentru un român, echivalentul în cazul serviciilor crypto este registrul MiCA ținut de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). Perioada de tranziție a regulamentului MiCA s-a încheiat la 1 iulie 2026, iar de atunci orice firmă care oferă servicii crypto clienților din Uniunea Europeană are nevoie de autorizație într-un stat membru. ESMA a atras atenția că nu toți furnizorii care funcționează după această dată sunt autorizați și că protecția ta depinde de entitatea exactă cu care ai semnat.

La investițiile clasice, de pildă acțiuni sau CFD-uri, sursa oficială rămâne registrul public al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Pe site-ul instituției există o secțiune dedicată entităților neautorizate, cu alerte și formulare de sesizare. ASF a avertizat și că un document cu aspect oficial, trimis de un pretins broker, nu dovedește nicio autorizație.

Numele corect nu garantează și site-ul corect

O firmă reală poate apărea în registru, dar asta nu împiedică pe nimeni să-i copieze numele, sigla și designul. Escrocii aleg adrese care diferă printr-o literă sau printr-o terminație, procedeu pe care DNSC l-a semnalat și la magazinele online clonate, cu domenii de tipul epantofi.online. Adresa site-ului și datele de contact trebuie să coincidă cu cele din registrul oficial. Instrucțiunile de depunere le confirmi direct cu firma, pe un canal pe care l-ai găsit singur, nu la numărul primit de la „consultant”.

Alte câteva detalii completează tabloul. Când nu poți afla cine deține afacerea, când telefoanele și adresele de contact nu duc nicăieri sau când ești presat să decizi în aceeași zi, ai motive serioase să te oprești. O ofertă reală nu dispare dacă o verifici până mâine.

De ce cererea de a muta banii într-un portofel personal e un semnal de alarmă?

Când cineva îți cere să cumperi criptomonede de pe un exchange cunoscut și să le trimiți apoi într-un portofel ales de el, ai aproape sigur de-a face cu o înșelătorie. Exchange-ul poate fi perfect legitim, numai că asta nu spune nimic despre omul care primește monedele, iar o tranzacție confirmată pe blockchain nu mai poate fi anulată.

Scenariul tipic începe cu un „consultant” amabil. Te ajută să-ți deschizi cont pe o platformă reală, te îndrumă să cumperi cu cardul USDT de 2.000 de lei, apoi îți dictează adresa unui portofel care ar aparține „platformei de investiții”, unde comisioanele ar fi mai mici și randamentul mai bun. În clipa în care ai confirmat transferul, banii au plecat. Banca are puține pârghii, fiindcă plata cu cardul a mers către un exchange real care și-a livrat serviciul, iar exchange-ul nu poate întoarce o tranzacție semnată chiar de tine. De aceea, destinatarul și platforma se verifică înainte, pe site-ul oficial și în registrele autorităților, iar adresa portofelului se compară caracter cu caracter.

La fel de periculoasă este rugămintea de a instala un program de acces la distanță, de genul AnyDesk sau TeamViewer, ca să te ajute cineva „cu setările”. Cu o astfel de aplicație pornită, infractorul îți vede ecranul, parolele pe care le tastezi și codurile primite prin SMS. Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au descris mecanismul într-un dosar din iunie 2026. Unele victime au fost convinse să dea datele cardului sau să instaleze aplicații de control la distanță, iar gruparea a ajuns astfel să le controleze conturile de internet banking.

Cum funcționează pig butchering, frauda construită pe încredere?

Pig butchering este o înșelătorie în care infractorul leagă mai întâi o prietenie sau o relație romantică cu victima și abia apoi îi propune o investiție pe o platformă controlată de el. Numele vine dintr-o expresie chinezească despre sacrificarea porcului și descrie exact metoda, în care victima e „îngrășată” cu atenție și cu profituri afișate pe ecran înainte să fie „tăiată”.

Primul contact arată ca o întâmplare. Poate fi un mesaj pe WhatsApp trimis aparent din greșeală („Bună, Ioana, rămâne cafeaua de mâine?”), un profil atrăgător pe o aplicație de dating sau un apel de la un număr necunoscut. Urmează săptămâni de discuții zilnice în care banii nu sunt pomeniți deloc. Abia după ce încrederea s-a așezat, noul prieten aduce vorba, ca din întâmplare, despre câștigurile pe care le face pe o platformă de trading și se oferă să te învețe.

Platforma arată impecabil, iar profitul din cont crește frumos. Ca să nu mai rămână nicio îndoială, ți se permite la început să retragi o sumă mică, de câteva sute de lei. Apoi presiunea urcă, cu o „ocazie unică” și un termen care expiră mâine. Când vrei să scoți banii, retragerea e blocată sau apare o nouă plată obligatorie. Alberta Securities Commission spune că trebuie să te oprești din clipa în care un necunoscut îți aduce o oportunitate neobișnuită, cu randamente anormal de mari, și îți cere să nu spui nimănui, nici măcar familiei.

În spatele multor astfel de conversații lucrează adevărate fabrici de fraude. Amnesty International a identificat în 2025 cel puțin 53 de complexe din Cambodgia în care se rulau scheme de acest tip, cu relatări despre trafic de persoane și muncă forțată. Cel mai mare dosar legat de ele, al grupului cambodgian Prince Group, a dus în 2025 la cea mai mare acțiune de confiscare din istoria Departamentului de Justiție al SUA.

Deepfake-urile cu Mugur Isărescu și alte persoane publice

Un videoclip în care o persoană cunoscută recomandă o platformă de investiții nu dovedește nimic, pentru că astfel de clipuri se produc astăzi ieftin, cu inteligență artificială. Instituțiile folosite ca momeală au transmis de fiecare dată același mesaj, că nu fac recomandări de investiții.

În februarie 2026, Banca Națională a avertizat asupra unor clipuri deepfake în care guvernatorul Mugur Isărescu lăuda o așa-numită „Platformă Națională de Investiții”, prezentată ca rod al unui parteneriat cu Florin Talpeș, directorul general al Bitdefender. Bitdefender a numărat peste 130 de reclame frauduloase pe platformele Meta, toate lansate de pe aceeași pagină începând cu 22 februarie, și a precizat că nu are legătură cu nicio platformă de investiții. Cu câteva luni înainte, în august 2025, Hidroelectrica semnalase clipuri contrafăcute în care propriul director general părea să promoveze tranzacționarea acțiunilor companiei.

Pagubele sunt cât se poate de concrete. În iunie 2026, procurori din România, Republica Moldova și Ucraina au acționat simultan împotriva unei grupări care folosea clipuri deepfake cu prim-ministrul și cu guvernatorul BNR, dar și nume precum Hidroelectrica, BRUA sau GAP Invest, ca să atragă oamenii pe platforme false. Cel puțin 43 de români au pierdut împreună aproximativ 3,6 milioane de lei. Cele patru call-centere din Ucraina aveau agenți pentru primul contact și agenți „de retenție”, care cereau depuneri suplimentare. Când suma maximă fusese strânsă, site-ul dispărea.

Cum recunoști un deepfake?

Ghidul DNSC despre deepfake recomandă să urmărești în primul rând gura. Mișcarea buzelor se desincronizează adesea de sunet, mai ales la consoanele b, m și p. Ochii clipesc nefiresc, dinții par prea perfecți sau lipsesc pe alocuri, iar umbrele nu se potrivesc cu sursa de lumină. Când persoana își întoarce capul, imaginea se poate deforma, pentru că autorul falsului nu a avut fotografii din acel unghi. Cel mai sigur test nu e însă tehnic. Deschizi site-ul oficial al instituției sau pagina verificată a persoanei și cauți anunțul acolo. Dacă nu apare, nu există.

Boții de trading cu inteligență artificială nu pot ghici piața

Niciun bot de trading, cu sau fără inteligență artificială, nu poate garanta profit, fiindcă nimeni nu poate prezice cum va evolua piața. Comisia americană pentru tranzacționarea contractelor futures pe mărfuri (CFTC) a spus-o direct în ianuarie 2024, într-un avertisment intitulat „AI nu transformă boții de trading în mașini de făcut bani”.

Documentul cere prudență față de orice promisiune de randament garantat sau de rezultate perfecte și ia ca exemplu Mirror Trading International, o schemă care promitea cel puțin 10% pe lună cu un bot pentru care nu era nevoie de nicio experiență. S-a dovedit un Ponzi de 1,7 miliarde de dolari.

În varianta românească, reclama sună cam așa: „Robotul AI care îți aduce 1.500 de lei pe săptămână, pornești cu 1.200 de lei”. Înainte să plătești, afli cine operează serviciul, de când există site-ul și ce face botul, concret, cu banii. O strategie reală are și luni pe minus. Comisioanele, spreadurile și abonamentul se scad din orice câștig, așa că un randament afișat fără ele spune foarte puțin.

Grupurile de pump and dump și cine câștigă de fapt

Într-o schemă pump and dump, organizatorii umflă artificial prețul unui token pe care îl dețin deja și îl vând apoi celor atrași de entuziasm. După ce au vândut, prețul se prăbușește, iar pierderea rămâne la cei care au cumpărat ultimii.

Schemele se organizează pe Telegram, pe Discord și pe rețelele sociale, iar CFTC atrage atenția că vizează mai ales tokeni cu lichiditate redusă, al căror preț urcă ușor cu sume mici. Să zicem că plătești 50 de euro pe lună pentru un grup de „semnale VIP”. Se anunță o numărătoare inversă, moneda e dezvăluită la ora fixă și toată lumea cumpără în aceeași secundă. Organizatorii, intrați cu ore sau zile mai devreme, vând exact în valul acela de cumpărări. O creștere bruscă sau un „pont din interior” nu spune nimic despre valoarea tokenului, așa că verifici atât proiectul, cât și oamenii care îl promovează.

Rug pull e ruda apropiată a acestei scheme. Creatorii unui proiect retrag brusc lichiditatea și dispar. Exemplul clasic este tokenul SQUID, lansat la sfârșitul lui octombrie 2021 pe valul serialului Squid Game, fără vreo legătură oficială cu el. În aproximativ o săptămână, prețul a urcat de la circa 38 de dolari la 2.861,80 de dolari, numai că cine cumpăra nu mai putea vinde, din cauza unui presupus mecanism „anti-dump”. Pe 1 noiembrie 2021, creatorii anonimi au dispărut cu aproximativ 3,38 milioane de dolari, iar prețul s-a apropiat de zero în câteva minute. De atunci, regula e simplă: înainte să cumperi un token nou, verifici dacă îl poți și vinde.

Când retragerea cere încă o plată, banii sunt deja pierduți

O platformă care îți cere o taxă, un impozit sau un „comision de deblocare” înainte să-ți permită retragerea este, practic sigur, o înșelătorie. Banii depuși nu se mai întorc, iar fiecare plată în plus doar adâncește pierderea.

Pentru români, momeala vine adesea ca „impozit către ANAF”, de plătit în USDT înainte ca fondurile să fie eliberate. Impozitul pe câștigurile din criptomonede se declară însă chiar de contribuabil, prin declarația unică, și se plătește la ANAF, nu platformei pe care tranzacționezi. Un cont „blocat pentru impozit” nu se deblochează cu un transfer într-un portofel crypto.

După pierdere urmează de multe ori a doua țeapă, escrocheria de recuperare. Victima e căutată de pretinși avocați, firme specializate sau anchetatori care promit că îi aduc banii înapoi, contra unui avans sau a accesului la portofel. DNSC a avertizat în decembrie 2025 despre tentative în care atacatorii se dădeau drept DNSC și Poliția Română și cereau plata unor amenzi. O instituție reală nu îți cere bani ca să-ți recupereze banii.

Înșelătorii crypto cu adresă românească, din dosarele DIICOT

În poveștile despre țepe crypto, România apare în două roluri, ca țară a victimelor și ca bază pentru call-centere care păcălesc oameni din alte țări. Dosarele din ultimii ani au aceeași rețetă, cu telefoane de la „consultanți”, grafice false care urcă și bani noi folosiți ca să-i liniștească pe investitorii vechi.

În mai 2023, DIICOT a anunțat percheziții într-un dosar despre un grup care, între 2017 și 2020, a pus pe picioare mai multe centre de apel și a păgubit aproximativ 33.000 de oameni cu peste 89 de milioane de euro. Descinderile au avut loc simultan în România, Israel, Bulgaria și Georgia. Potrivit Europol, victimele erau atrase cu reclame cu aspect profesionist pe site-uri și rețele sociale, iar la început li se cerea o depunere mică, de 200 sau 250 de euro.

O lună mai târziu, DIICOT Ploiești a stabilit un prejudiciu de peste 4,71 milioane de dolari într-un dosar cu 240 de persoane vătămate. Firma din spatele schemei apăruse în octombrie 2019, iar agenții ei sunau oameni la întâmplare. Clienții vedeau în contul de pe site grafice care urcau lună de lună, deși piața crypto scădea din noiembrie 2021. În realitate, criptomonedele ajungeau în contul unui membru al grupului și erau schimbate în dolari. Când un client vechi amenința cu plângere penală, primea înapoi o parte din bani, plătită din depunerile celor noi.

În iulie 2025, procurorii DIICOT au destructurat o rețea cu șase call-centere, patru în București și două în Brașov, care suna oameni din Australia, Europa de Vest și Canada cu oferte fictive de investiții. Aproximativ 300 de persoane urmau să fie audiate. Cel mai cunoscut caz cu ramificații românești rămâne totuși OneCoin, schema „criptoreginei” Ruja Ignatova, care a avut o rețea activă și la noi.

Cele mai mari 10 înșelătorii crypto din toate timpurile

Cea mai mare fraudă crypto de până acum, după valoarea dispărută, rămâne prăbușirea Terra și Luna din 2022, cu aproximativ 40 de miliarde de dolari evaporați. Urmează rețeaua Prince Group, vizată de confiscarea a 127.271 de bitcoini, și exchange-ul FTX, cu circa 8 miliarde de dolari luați din banii clienților. Ordinea urmează suma cea mai des citată de procurori, instanțe sau regulatori. Sumele măsoară însă lucruri diferite, uneori bani atrași de la investitori, alteori fonduri deturnate, bitcoini confiscați sau valoare de piață pierdută, așa că locul din clasament arată amploarea cazului, nu o contabilitate exactă.

10. Mirror Trading International și botul care aproape nu tranzacționa

Între mai 2018 și martie 2021, sud-africanul Cornelius Johannes Steynberg a strâns prin Mirror Trading International cel puțin 29.421 de bitcoini, evaluați la peste 1,73 miliarde de dolari, numai de la circa 23.000 de participanți din Statele Unite, la care s-au adăugat mulți alții din restul lumii. Intrarea pornea de la 100 de dolari în bitcoin, iar botul promitea cel puțin 10% pe lună. Potrivit CFTC, doar o mică parte din bani a fost tranzacționată, cu pierderi, iar soldurile afișate clienților erau generate cu conturi demo MetaTrader. În aprilie 2023, o instanță din Texas l-a obligat pe Steynberg la despăgubiri de 1,73 miliarde de dolari și la o amendă civilă de aceeași valoare, cea mai mare din istoria CFTC. Autoritatea americană a recunoscut însă că astfel de hotărâri nu garantează că victimele își vor vedea banii.

9. HyperFund și mineritul care nu exista

HyperFund a pornit în iunie 2020 ca parte a HyperTech Group, un presupus conglomerat blockchain, și a vândut „pachete de membru” cu randamente garantate care ar fi venit din minerit de criptomonede la scară mare și din legături cu o companie din Fortune 500. În ianuarie 2024, SEC i-a acuzat pe fondatorul Xue Lee, cunoscut ca Sam Lee, și pe promotoarea Brenda Chunga, alias „Bitcoin Beautee”, că schema a strâns peste 1,7 miliarde de dolari fără să aibă vreo sursă de venit în afara banilor investitorilor. Potrivit plângerii, Lee a recunoscut ulterior că grupul nu făcea minerit la scară mare. Proiectul și-a schimbat numele de două ori, în HyperVerse și apoi în HyperNation, iar în 2022 retragerile au fost blocate. Chunga a pledat vinovată în dosarul penal deschis în paralel, iar acuzațiile împotriva lui Lee urmau să fie judecate.

8. PlusToken și portofelul care plătea din banii altora

PlusToken s-a prezentat din mai 2018 ca un portofel crypto legat de o platformă de arbitraj, care le-ar fi adus utilizatorilor randamente doar pentru că își țineau monedele acolo. Platforma de arbitraj nu exista. Până la prăbușirea din vara lui 2019, aproximativ 2,7 milioane de membri, mai ales din China și Coreea de Sud, au depus criptomonede de cel puțin 14,8 miliarde de yuani, circa 2,25 miliarde de dolari, între care peste 310.000 de bitcoini. Recrutarea mergea pe niveluri, ca în orice piramidă. În noiembrie 2020, o instanță din provincia chineză Jiangsu i-a condamnat pe liderii schemei la pedepse între doi și 11 ani de închisoare, iar autoritățile au confiscat criptomonede evaluate atunci la peste 4,2 miliarde de dolari.

7. Bitconnect și „programul de împrumut” cu profit zilnic

Între 2016 și 2018, Bitconnect a promis câștiguri spectaculoase printr-un „program de împrumut”. Investitorii își schimbau bitcoinii pe tokenul BCC și îi „împrumutau” platformei, iar un presupus bot care exploata volatilitatea ar fi generat profit zilnic. La vârf, tokenul a ajuns la o capitalizare de 3,4 miliarde de dolari, iar evenimentele de promovare au devenit un meme celebru al internetului crypto. În ianuarie 2018, după ordinele de încetare a activității emise în Texas și Carolina de Nord, programul a fost închis brusc. Procurorii americani susțin că fondatorul indian Satish Kumbhani și complicii săi au obținut aproximativ 2,4 miliarde de dolari plătind investitorii vechi din banii celor noi. Kumbhani a fost inculpat în februarie 2022, când era deja de negăsit.

6. Thodex, exchange-ul care a închis peste noapte

Thodex a devenit una dintre cele mai mari platforme crypto din Turcia în anii în care lira turcească se deprecia rapid. În aprilie 2021, accesul clienților a fost blocat brusc, iar fondatorul Faruk Fatih Özer a plecat din țară. Peste 400.000 de utilizatori au rămas fără fonduri. Mărimea pagubei rămâne disputată. Chainalysis a estimat-o la circa 2,6 miliarde de dolari, presa turcă a vorbit de până la 2 miliarde, iar rechizitoriul a reținut 356 de milioane de lire. Özer a fost găsit în Albania și extrădat în aprilie 2023. În septembrie același an, el și doi frați ai săi au primit fiecare câte 11.196 de ani de închisoare pentru înșelăciune calificată, spălare de bani și conducerea unei organizații criminale. La începutul lui noiembrie 2025, Özer a fost găsit mort în celulă, în timp ce sentința era încă în apel.

5. OneCoin, moneda fără blockchain promovată și în România

OneCoin a fost lansat în 2014 de bulgăroaica Ruja Ignatova și de Karl Sebastian Greenwood, sub sloganul de „ucigaș al bitcoinului”. Moneda nu avea un blockchain real, iar valoarea afișată în conturi o stabilea compania. Pachetele „educaționale” vândute prin marketing pe mai multe niveluri au adus, potrivit procurorilor americani, peste 4 miliarde de dolari de la investitori din toată lumea, între 2014 și 2019. Ignatova a dispărut în 2017 și a ajuns pe lista celor mai căutate persoane a FBI, Greenwood a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, iar Departamentul de Justiție al SUA a deschis în aprilie 2026 procedura de despăgubire a victimelor. Unul dintre episoadele citate în dosarul FBI s-a petrecut în România. La un eveniment OneCoin și DealShaker organizat aici în iunie 2018, un BMW decapotabil a fost licitat pentru 3,6 milioane de OneCoin și prezentat drept prima mașină plătită integral în această monedă. Compania a anulat ulterior licitația, iar anchetatorii au descris momentul ca pe unul care i-a făcut pe membri să se îndoiască de valoarea monedei.

4. Celsius, „banca” crypto care a înghețat retragerile

Celsius Network se prezenta drept banca lumii crypto, unde clienții își depuneau monedele, primeau dobânzi mari și erau asigurați că banii lor sunt în siguranță. La vârf, platforma avea peste un milion de clienți și active de aproximativ 25 de miliarde de dolari. Pe 12 iunie 2022, la câteva săptămâni după prăbușirea Terra, Celsius a înghețat retragerile și a blocat 4,7 miliarde de dolari ale clienților, iar o lună mai târziu a intrat în faliment. Procurorii au arătat că fondatorul Alex Mashinsky lăuda soliditatea companiei în timp ce își retrăgea 8 milioane de dolari din propriile active și umfla artificial prețul tokenului CEL. Mashinsky a pledat vinovat și a fost condamnat în mai 2025 la 12 ani de închisoare. O parte importantă a banilor a fost returnată prin procedura de faliment, dar parțial și nu întotdeauna în numerar.

3. FTX, exchange-ul care a folosit banii clienților

FTX era unul dintre cele mai mari exchange-uri crypto din lume, cu numele pe o arenă de baschet din Miami și un fondator, Sam Bankman-Fried, prezentat ca fața responsabilă a industriei. În noiembrie 2022, un val de retrageri a scos la iveală că banii clienților lipseau. Procurorii au demonstrat că aproximativ 8 miliarde de dolari din fondurile clienților ajunseseră la Alameda Research, firma de trading a fondatorului, și fuseseră folosiți pentru investiții, donații și cheltuieli personale. Bankman-Fried a fost găsit vinovat în noiembrie 2023 pentru șapte capete de acuzare și condamnat în martie 2024 la 25 de ani de închisoare. Pe 12 iunie 2026, Curtea de Apel pentru Circuitul al Doilea din SUA i-a respins apelul și a menținut confiscarea de 11 miliarde de dolari.

2. Prince Group, imperiul pig butchering din Cambodgia

Prince Holding Group părea un conglomerat cambodgian respectabil, cu imobiliare, o bancă și o companie aeriană. În octombrie 2025, Departamentul de Justiție al SUA l-a inculpat pe fondatorul său, Chen Zhi, pentru conspirație la fraudă electronică și spălare de bani, acuzându-l că a condus complexe în care oameni traficați erau forțați, sub amenințarea violenței, să ruleze escrocherii pig butchering. În paralel, procurorii au cerut confiscarea a aproximativ 127.271 de bitcoini aflați deja în custodia autorităților americane, evaluați atunci la circa 15 miliarde de dolari. Statele Unite și Marea Britanie au sancționat grupul. Chen Zhi a fost arestat în Cambodgia în ianuarie 2026 și extrădat în China, iar Prince Group a respins acuzațiile. Fiind vorba de acuzații, nu de o condamnare, suma arată amploarea fenomenului, nu o pagubă stabilită de o instanță.

1. Terra și Luna, prăbușirea care a șters 40 de miliarde de dolari

Terraform Labs, cofondată în 2018 de sud-coreeanul Do Kwon, promitea un stablecoin algoritmic, UST, care își păstra paritatea cu dolarul printr-un mecanism legat de tokenul Luna, fără rezerve clasice. Protocolul Anchor oferea dobânzi de circa 20% pe an la depozitele în UST, iar mulți oameni și-au mutat acolo economiile. În mai 2022, UST a pierdut paritatea, Luna s-a prăbușit, iar aproximativ 40 de miliarde de dolari au dispărut în câteva zile, cu efecte care au contribuit la căderea Celsius și a altor firme. Procurorii au arătat că, încă din mai 2021, când UST pierduse temporar paritatea, Kwon a pretins că protocolul o refăcuse automat, deși în spate intervenise o firmă de trading. Extrădat din Muntenegru, Kwon a pledat vinovat în august 2025 și a fost condamnat pe 11 decembrie 2025 la 15 ani de închisoare, mai mult decât cei 12 ceruți de procurori. Judecătorul Paul Engelmayer a vorbit despre o fraudă de o amploare „generațională”.

Ce faci dacă ai trimis deja criptomonede unor escroci?

Primul lucru e să te oprești și să nu mai trimiți nimic, oricât de convingător ar suna motivul. Apoi strângi dovezile și anunți cât mai repede banca, Poliția și DNSC. Viteza ajută ancheta, chiar dacă recuperarea banilor nu e garantată.

Faci capturi de ecran ale conversațiilor înainte ca escrocii să-și șteargă conturile și notezi adresa exactă a site-ului. Păstrezi adresele portofelelor în care ai trimis monede, împreună cu identificatorii tranzacțiilor, așa-numitele hash-uri. Extrasele bancare și reclama care te-a atras completează dosarul. Dacă ai instalat o aplicație de acces la distanță, o dezinstalezi, îți schimbi parolele de pe alt dispozitiv și activezi autentificarea în doi pași.

Banca trebuie sunată imediat, ca să blochezi cardul și să afli dacă vreo plată mai poate fi contestată. Anunți și exchange-ul de pe care au plecat criptomonedele, cu adresele destinatarilor, pentru că fondurile care ajung pe o platformă centralizată pot fi uneori înghețate. Plângerea penală o depui la Poliție, iar incidentul îl raportezi la DNSC, la numărul 1911 sau pe platforma pnrisc.dnsc.ro. Dacă cei care te-au păcălit s-au prezentat drept firmă de investiții, îi semnalezi și la ASF, în secțiunea dedicată entităților neautorizate.

Mulți tac de rușine, alții nici nu își dau seama că sunt păcăliți. Prin operațiunea Level Up, FBI a contactat în 2025 un număr de 3.780 de victime ale fraudelor de investiții cu crypto, iar 78% dintre ele nu știau că sunt înșelate. Cu cât afli mai repede, cu atât pierzi mai puțin.

Cinci minute de verificare cântăresc mai mult decât orice promisiune de profit

Pensionara din Vaslui, oamenii sunați de call-centerele anchetate de DIICOT și cei 43 de români păcăliți anul acesta cu deepfake-uri nu semănau între ei nici ca vârstă, nici ca venituri. I-a prins același mecanism. Cineva le-a câștigat încrederea înainte să ceară bani, apoi i-a grăbit, iar transferul nu a mai putut fi întors.

Momeala se schimbă de la un an la altul. Astăzi poate fi un bot cu inteligență artificială sau un guvernator falsificat într-o reclamă pe Facebook. Apărarea rămâne aceeași și durează câteva minute. Cauți firma în registrul ESMA sau în cel al ASF și suni instituția la numărul de pe site-ul ei oficial. Monedele nu pleacă niciodată într-un portofel ales de altcineva, iar înainte de un transfer mare vorbești cu cineva apropiat. Escrocul are nevoie să te grăbești, iar verificarea îi strică exact planul ăsta.

Întrebări frecvente

Pot să-mi recuperez criptomonedele trimise unui escroc?

Uneori, dar rar și greu. O tranzacție confirmată pe blockchain nu poate fi anulată, așa că recuperarea depinde de urmărirea fondurilor până la o platformă care poate îngheța contul destinatarului și de o anchetă penală. În dosarele mari, autoritățile confiscă uneori sume importante, cum s-a întâmplat la PlusToken sau la Prince Group, însă despăgubirea victimelor durează ani. O firmă care îți garantează recuperarea contra unui avans este, cel mai probabil, o nouă înșelătorie.

Ce diferență este între o schemă Ponzi și o schemă piramidală?

Într-o schemă Ponzi, organizatorul plătește „profiturile” investitorilor vechi din banii celor noi și pretinde că ele vin dintr-o activitate reală, cum ar fi tradingul sau mineritul. Într-o schemă piramidală, câștigul depinde explicit de recrutarea altor membri, care plătesc la rândul lor ca să intre. Multe fraude crypto le combină. Bitconnect și HyperFund promiteau randamente din trading sau din minerit și plăteau comisioane pe mai multe niveluri pentru recrutare. Ambele tipuri se prăbușesc când banii noi încetează să mai intre.

Cum verific dacă un exchange are autorizație MiCA?

ESMA publică pe site registrul MiCA, care include lista furnizorilor autorizați de servicii de criptoactive. Cauți după denumirea legală a firmei, nu după marcă, pentru că același brand poate funcționa prin mai multe entități din țări diferite, iar protecția MiCA se aplică doar entității autorizate. Verifici apoi că firma din contractul tău este exact cea din registru și că autorizația acoperă serviciul pe care îl folosești.

De ce sunt vizați mai ales oamenii în vârstă?

Au adesea economii și încredere în instituții, iar clipurile false și site-urile clonate le sunt mai greu de deosebit de cele reale. Datele FBI pentru 2025 arată că persoanele de peste 60 de ani au pierdut 4,4 miliarde de dolari în fraude cu criptomonede, aproape 40% din total. O discuție cu părinții despre reclamele cu „investiții garantate” îi protejează uneori mai bine decât orice aplicație de securitate.

Sunt folosite bancomatele crypto în înșelătorii?

Da. Escrocii le cer victimelor să scoată numerar de la bancă și să-l introducă într-un bancomat crypto, scanând un cod QR care trimite banii în portofelul lor, de obicei sub pretextul că economiile trebuie „protejate” sau că există o datorie urgentă. FBI a raportat pentru 2025 pierderi de 389 de milioane de dolari prin bancomate și chioșcuri crypto, cu 58% mai mult decât în anul anterior. Nicio bancă și niciun polițist nu îți cere să depui bani într-un astfel de aparat.

Este sigură o platformă care își face reclamă pe Facebook sau YouTube?

Nu automat. Reclamele plătite trec prin filtre automate care pot fi păcălite, iar cazul deepfake-ului cu Mugur Isărescu a arătat cum o singură pagină a putut difuza peste 130 de reclame frauduloase pe platformele Meta. Prezența într-o reclamă nu spune nimic despre autorizație. Verificarea se face în registrul ESMA pentru serviciile crypto sau în registrul ASF pentru celelalte servicii de investiții.

Ce este fraza de recuperare și de ce nu o dai nimănui?

Fraza de recuperare, numită în engleză seed phrase, este șirul de 12 sau 24 de cuvinte care îți reconstituie portofelul crypto pe orice dispozitiv. Cine o are controlează complet monedele, fără să mai aibă nevoie de parola sau de telefonul tău. Un exchange sau o firmă legitimă de recuperare nu îți cere niciodată această frază. Dacă cineva o solicită, conversația s-a terminat.

0 Shares
You May Also Like