Brian Armstrong s-a întors de la Davos cu o poveste care dă de gândit. Directorul Coinbase a avut acolo o discuție revelatoare cu un executiv de rang înalt al uneia dintre cele mai mari zece bănci din lume. Omul i-a spus pe șleau: criptomonedele au ajuns prioritatea lor numărul unu.
Mai mult, le consideră o problemă existențială pentru întregul model de business pe care l-au construit de-a lungul deceniilor.
Armstrong a povestit totul într-o serie de mesaje pe X, fosta rețea Twitter. Confesiunea bancherului, făcută pe culoarele forumului unde se adună în fiecare an elitele globale, arată cât de mult s-a schimbat percepția asupra monedelor digitale.
Până mai ieri, băncile tratau cripto fie cu superioritate, fie cu o indiferență calculată. Acum, mulți dintre conducătorii lor caută cu disperare căi de a intra pe piață. Au înțeles că dacă stau deoparte, riscă să piardă definitiv trenul.
Ce s-a întâmplat la Davos?
Forumul Economic Mondial de la Davos adună de decenii cei mai puternici oameni din politică, afaceri și tehnologie. Anul acesta, companiile cripto au fost peste tot. Armstrong a observat că discuțiile s-au concentrat pe infrastructură, nu pe speculații cu token-uri. Atmosfera a fost una de business serios, nu de entuziasm pentru câștiguri rapide.
Declarațiile lui Armstrong capătă greutate când le pui în context. Chiar în timp ce liderii financiari discutau la munte în Elveția, în Statele Unite se ducea o bătălie pe viață și pe moarte în Congres. Băncile americane, prin Asociația Bancherilor și alte grupuri de lobby, au cerut legiuitorilor să blocheze capacitatea firmelor cripto de a oferi dobânzi pe stablecoin-uri. Spun că altfel riscă să vadă cum depozitele clienților fug spre alternativele digitale.
Brian Moynihan, șeful Bank of America, a pus cifrele pe masă zilele trecute: până la șase mii de miliarde de dolari ar putea pleca din băncile americane spre stablecoin-uri. Vorbim de 30-35% din toate depozitele comerciale din SUA.
O sumă care, dacă dispare, pune sub semnul întrebării capacitatea băncilor de a mai acorda credite pentru locuințe, mașini sau afaceri mici. Moynihan a zis că Bank of America se va descurca oricum, dar băncile mai mici ar putea fi spulberate.
Tokenizarea și stablecoin-urile schimbă regulile jocului
Armstrong vede două mari tendințe care vor răsturna finanțele în anii următori. Prima e tokenizarea activelor, adică transformarea în formă digitală a unor bunuri tradiționale precum acțiuni, obligațiuni, clădiri sau tablouri.
Când pui un activ pe blockchain, îl poți împărți în bucăți mici. Dintr-odată, nu mai trebuie să fii milionar ca să investești într-un imobil de lux din Manhattan sau într-un Picasso. Cumperi o felie, cât îți permiți.
Pentru băncile de investiții, brokeri și administratorii de fonduri, asta sună a dezastru. Și-au construit imperiile controlând accesul la piețele de capital. Dacă oricine poate investi direct, fără intermediari, ce rost mai au? Armstrong susține că tokenizarea va deschide ușa către investiții pentru miliarde de oameni care până acum erau excluși din sistem.
A doua tendință ține de stablecoin-uri. Spre deosebire de Bitcoin, care poate sări sau cădea cu 10% într-o zi, stablecoin-urile sunt legate de dolari sau euro. Rămân stabile, predictibile. Le poți folosi pentru plăți, pentru a trimite bani familiei din altă țară sau pentru a economisi fără să-ți faci griji că mâine valorează jumătate. Coinbase, prin parteneriatul cu Circle pentru USDC, stă chiar în mijlocul acestui val.
Bătălia pentru dobânzi
Aici se dă de fapt războiul. Băncile plătesc deponenților dobânzi de nimic, sub 0,5% în medie pentru conturile de economii. Dar iau acei bani și îi investesc în obligațiuni de stat cu randamente de aproape 4%. Diferența rămâne la ele. E un business fabulos, atâta timp cât oamenii nu au alternative.
Stablecoin-urile cu dobândă ar putea sparge acest monopol. Dacă Coinbase oferă pe USDC un randament aproape egal cu cel al obligațiunilor americane, de ce ai mai ține banii la bancă?
Moynihan recunoaște riscul. Zice că ei vor supraviețui, dar sistemul în ansamblu ar putea avea probleme. Băncile mici și cele comunitare, care depind de depozitele locale pentru a finanța creditele fermierilor sau magazinelor din oraș, s-ar putea prăbuși.
Armstrong nu crede povestea asta. Într-un interviu la Fox Business, a acuzat lobby-ul bancar că folosește reglementarea pentru a ucide concurența, în loc să se lupte corect pe piață. A spus că argumentul cu băncile comunitare e o diversiune. Adevărata consolidare a sistemului bancar a venit de la marile bănci și de la regulile introduse după criza din 2008, nu de la cripto.
Lupte în Congresul american
Tensiunile au explodat în ultimele săptămâni în jurul a două proiecte de lege: GENIUS Act, care reglementează stablecoin-urile, și CLARITY Act, menit să ofere un cadru general pentru activele digitale. GENIUS Act a trecut anul trecut, dar succesul lui a trezit băncile. Au sărit imediat să ceară restricții suplimentare, în special pe partea de dobânzi.
CLARITY Act a ajuns în Comisia Bancară a Senatului cu prevederi care ar fi tăiat din scurt capacitatea firmelor cripto de a oferi randamente. Armstrong a anunțat săptămâna trecută că Coinbase își retrage sprijinul. A postat pe X o listă de nemulțumiri. Votul programat a fost amânat imediat, senatorul Tim Scott spunând că negocierile continuă.
Revista Fortune a dezvăluit că Coinbase s-a opus unui amendament propus de senatorii Angela Alsobrooks și Thom Tillis. Textul inițial al proiectului reprezenta deja un compromis: interzicea plățile directe de dobândă, dar lăsa o portiță pentru recompense în programele de loialitate. Amendamentul ar fi închis și acea portiță, lovind direct în strategia Coinbase de a promova USDC prin stimulente pentru utilizatori.
Trump, susținător vocal
Armstrong numește administrația Trump cel mai prietenos guvern pentru cripto din lume.
Președintele a vorbit la Davos în favoarea legislației pentru active digitale, iar oficialii săi au fost prezenți la evenimentele industriei. E o schimbare majoră. În mandatele anterioare, agențiile federale priveau cripto mai degrabă cu suspiciune.
Șeful Coinbase insistă că America are nevoie de reguli clare ca să rămână competitivă. China investește masiv în infrastructură pentru stablecoin-uri. Dacă Statele Unite nu se mișcă, riscă să piardă cursa. Ironia e că tocmai firmele cripto cer reglementări, în timp ce băncile par să prefere haosul actual, care le protejează poziția.
Inteligența artificială intră în joc
Armstrong a făcut la Davos o predicție care sună a science-fiction, dar merită atenție. Spune că agenții AI, adică programe autonome care fac treabă în locul oamenilor, vor folosi tot mai mult stablecoin-urile pentru plăți. Vor ocoli complet băncile.
Sună ciudat, dar logica stă în picioare. Sistemele blockchain funcționează non-stop, fără pauze de weekend sau de sărbători. Tranzacțiile se încheie în secunde, nu în zile. Un program de calculator nu are nevoie de cont bancar, card de credit sau verificare umană. Poate interacționa direct cu rețeaua și poate face plăți instantaneu, oriunde în lume.
Pentru bănci, perspectiva asta e și mai îngrijorătoare decât migrarea depozitelor umane. Dacă o parte din economia viitorului va fi condusă de agenți AI care preferă infrastructura cripto, băncile pot fi pur și simplu ocolite. Armstrong pariază că tendința va accelera adoptarea stablecoin-urilor mult peste așteptări.
Băncile se contrazic singure
Poate cea mai interesantă observație a lui Armstrong privește tensiunea din interiorul marilor bănci. Departamentele comerciale vor să intre în cripto. Văd cererea clienților, simt potențialul.
Dar departamentele de lobby luptă să blocheze reglementările favorabile industriei. Mâna stângă nu știe ce face dreapta. Sau poate știe, dar nu-i pasă.
Dilema e reală. Dacă ignori cripto, pierzi clienți către alternative digitale. Dacă adopți cripto, legitimezi o tehnologie care pe termen lung ar putea face irelevante multe din funcțiile tale de bază. Armstrong crede că adoptarea va câștiga până la urmă. Acționarii și boardurile nu vor accepta dispariția treptată ca strategie de business.
La Davos, directorul Coinbase a încercat să schimbe narativa. A spus că băncile nu sunt dușmani, ci potențiali parteneri în construirea noului sistem financiar. Compania lui oferă deja servicii de custodie și infrastructură pentru instituții tradiționale. Rămâne de văzut dacă băncile vor accepta mâna întinsă sau vor continua să se opună curentului.
Ce înseamnă pentru Europa și România?
Armstrong vorbește în principal despre America, dar efectele se simt peste tot. Uniunea Europeană are deja cadrul MiCA pentru reglementarea cripto, iar băncile europene urmăresc cu atenție ce se întâmplă peste ocean. În România, interesul pentru monede digitale a crescut vizibil în ultimii ani, atât printre investitori individuali, cât și printre companii care explorează blockchain-ul.
Sistemul bancar românesc e mai conservator decât cel american. Poate că tocmai asta e o șansă: să învețe din greșelile și succesele altora înainte de a face propriile mișcări. Rămâne de văzut dacă băncile de la noi vor privi cripto ca pe o amenințare de combătut sau ca pe o oportunitate de exploatat. Probabil ambele, în doze diferite.
Un moment de răscruce
Că un bancher de top recunoaște în particular că monedele digitale reprezintă o amenințare existențială spune multe. Dezbaterea nu mai e dacă cripto va avea impact asupra finanțelor. Întrebarea e cât de mare va fi impactul și cât de repede va veni.
Armstrong n-a vrut să dea nume. A spus doar că sentimentul e răspândit printre liderii financiari pe care i-a întâlnit la Davos. Mesajul e limpede: băncile nu mai pot trata criptomonedele ca pe o nebunie trecătoare. Trebuie să găsească o cale de a se adapta fără să-și piardă identitatea sau profiturile.
Pentru oamenii obișnuiți, competiția dintre cele două lumi poate aduce lucruri bune: dobânzi mai mari la economii, costuri mai mici la tranzacții, acces la investiții care până acum păreau de domeniul science-fiction-ului. Dar tranziția nu va fi lină. Vor mai fi reglementări noi, companii care dau faliment, escrocherii și volatilitate. Riscurile rămân.
Cert e că 2026 va fi un an decisiv. Armstrong promite progrese mari în tokenizare și stablecoin-uri. Bătălia din Congresul american va stabili regulile pentru anii următori. Băncile trebuie să decidă dacă vor fi parte din transformare sau vor fi transformate de ea fără să aibă un cuvânt de spus.
Privind înainte
Analiștii urmăresc cu interes conflictul dintre industria tradițională și cea digitală. Bitcoin rămâne volatil și nu e pentru oricine, dar tendința pe termen lung confirmă ceea ce Armstrong predică: adopția instituțională crește, infrastructura devine mai solidă, iar tot mai mulți oameni încep să ia în serios activele digitale.
Pentru cei care vor să țină pasul cu evoluțiile din domeniu, platforme precum știri crypto oferă informații proaspete despre piață, legislație și tendințe. A înțelege ce se petrece devine tot mai important pentru oricine vrea să navigheze peisajul financiar care se schimbă sub ochii noștri.
Coinbase a arătat rezistență în fața presiunilor din ultimii ani. Compania s-a extins global, a lansat produse noi și a atras atât utilizatori de rând, cât și clienți instituționali. Decizia de a se opune CLARITY Act în forma actuală e o mișcare îndrăzneață. Armstrong pare încrezător că industria cripto are destulă forță politică pentru a obține reguli mai bune.
Senatoarea Cynthia Lummis, una dintre cele mai puternice voci pro-cripto din Congres, a recunoscut că amânarea votului a fost o lovitură. Dar a promis că negocierile continuă și estimează că o nouă versiune ar putea ajunge la vot în februarie sau martie. Până atunci, industria cripto și lobby-ul bancar vor continua să-și apere interesele. Rezultatul va depinde de cum se așază piesele pe tabla de șah politică din Washington.
Mărturisirea bancherului de la Davos arată cât de mult s-au schimbat lucrurile. Criptomonedele nu mai sunt o curiozitate sau o schemă pentru naivi. Au devenit o forță care poate rescrie regulile finanțelor globale. Băncile au priceput asta. Unele se adaptează, altele se opun.
Armstrong e convins că istoria va fi de partea lui. Rămâne de văzut dacă marile bănci vor avea flexibilitatea să se reinventeze sau vor deveni victime ale propriei rigidități.
