Pe 27 aprilie 2026, Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă din China a ordonat Meta Platforms Inc. să retragă achiziția startup-ului de inteligență artificială Manus.
Tranzacția fusese anunțată pe 29 decembrie 2025 și era evaluată la peste 2 miliarde de dolari, conform Wall Street Journal.
Manus a fost fondată inițial în China sub numele Butterfly Effect, cunoscută în comunitatea tehnică drept Monica.Im, în 2024, de către Xiao Hong și Ji Yichao.
Compania și-a relocat sediul din Beijing la Singapore la mijlocul anului 2025, închizând operațiunile din China și concediind zeci de angajați în luna iulie 2025.
Manus a lansat primul agent autonom de uz general în martie 2025 și a depășit 100 de milioane de dolari în venituri recurente anuale la opt luni după lansare, cu un run rate care a depășit 125 de milioane de dolari.
Produsul Manus a procesat peste 147 de trilioane de tokeni și a operat peste 80 de milioane de mașini virtuale până la sfârșitul lui 2025.
În aprilie 2025, fondul de investiții Benchmark a condus o rundă Series B de 75 de milioane de dolari în compania-mamă a Manus, la o evaluare de 500 de milioane de dolari.
În martie 2026, cofondatorii Xiao Hong și Ji Yichao au fost convocați la Beijing de către NDRC și ulterior împiedicați să părăsească China.
Aproximativ 100 de angajați Manus s-au mutat în birourile Meta din Singapore în martie 2026, iar tehnologia startup-ului a fost integrată în uneltele de publicitate ale Meta.
Investitorii Tencent, Hongshan Capital (fostul Sequoia China) și ZhenFund au primit deja încasările aferente ieșirii înainte de blocarea finală a tranzacției.
Comisia Națională de Securitate a Chinei, prezidată de Xi Jinping, a calificat tranzacția drept „conspirativă” și a declanșat revizuirea interagenții care a dus la decizia NDRC.
În săptămânile premergătoare anunțului, NDRC a transmis mesaje similare unor companii precum Moonshot AI, Stepfun și ByteDance, cerându-le să refuze capitalul de origine americană fără aprobări exprese.
Senatorul american John Cornyn a criticat public investiția Benchmark în Manus încă din mai 2025, iar Trezoreria americană a deschis ulterior o investigație legată de eventuale încălcări ale restricțiilor asupra investițiilor în tehnologii sensibile.
Termenul „Singapore washing” a fost folosit de analiști pentru a descrie practica startup-urilor chineze de a-și muta sediul nominal în Singapore pentru a accesa capital american și a evita tensiunile geopolitice.
Săptămâna anterioară anunțului NDRC, Meta confirmase concedierea a 8.000 de angajați și păstrarea neocupată a încă 6.000 de poziții, anunțând în paralel un acord cu Amazon pentru achiziția unor cipuri AI evaluat la miliarde de dolari.
Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă din China i-a transmis luni Meta că nu mai are voie să dețină Manus. Tranzacția de peste două miliarde de dolari, anunțată cu patru luni în urmă și deja finalizată tehnic, trebuie desfăcută.
Hotărârea, publicată pe site-ul oficial al comisiei printr-o singură propoziție, lasă fără efect achiziția unui startup care, în câteva luni, ajunsese pe lista celor mai discutate nume din lumea agenților de inteligență artificială.
Anunțul nu vine cu explicații. Reglementatorul a interzis investițiile străine în Manus și a cerut părților să retragă tranzacția, fără să ofere termene, etape sau detalii operaționale. Stilul lapidar e tipic pentru NDRC atunci când mută piese pe tabla strategică, însă lasă deschisă o întrebare practică pe care o cântărește acum toată piața: cum anulezi o achiziție în care angajații s-au mutat de luni de zile în birourile cumpărătorului, banii au plecat către investitori, iar produsele au fost integrate în infrastructura noului proprietar?
O decizie cu efect imediat asupra industriei AI
Mișcarea Beijingului nu seamănă cu o verificare antitrust obișnuită. Are mai degrabă alură de intervenție politică, transmisă cu instrumente economice. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă raportează direct Consiliului de Stat și se ocupă rar de cazuri individuale de fuziuni sau achiziții.
Atunci când o face, mesajul depășește mult părțile direct vizate. Pentru ecosistemul global de inteligență artificială, semnalul de luni e foarte clar: relocarea formală a unui startup chinezesc în afara Chinei nu mai oferă imunitate față de instrumentele de control ale statului.
Manus părea să bifeze toate căsuțele care, până acum, ar fi pus la adăpost o astfel de companie.
Renunțase la sediul din Beijing, își mutase echipa în Singapore și se reorientase către capital american și modele dezvoltate în Statele Unite. Pe hârtie devenise un actor singaporez.
Investitorii americani au tratat-o ca pe un nume singaporez. Reglementatorii americani au aprobat tranzacția cu Meta tocmai pentru că relocarea părea suficientă pentru a tăia legăturile cu autoritățile chineze. Beijingul a citit însă altfel realitatea. Pentru Beijing, schimbarea de jurisdicție rămâne o manevră, nu o reformă, iar tehnologia, expertiza și fondatorii continuă să facă parte din patrimoniul tehnologic chinez.
Această definiție a suveranității nu se sprijină pe sediu social, ci pe origine, pe traseul tehnologiei și pe identitatea fondatorilor. O concepție aliniată cu doctrina mai amplă prin care China își ține în țară activele esențiale ale economiei digitale.
În spatele unei propoziții publicate de NDRC stă o arhitectură decizională complexă, care a inclus deliberat și Comisia Națională de Securitate, organism prezidat chiar de Xi Jinping. Mai multe surse familiare cu dosarul au descris analiza acestei comisii ca fiind tăioasă: tranzacția a fost catalogată drept o încercare de a goli baza tehnologică a Chinei, iar raportul a circulat la nivelul conducerii superioare a partidului.
Manus, povestea companiei care a ajuns în vizorul Beijingului
De la Butterfly Effect la fenomen mondial al agenților AI
Manus a apărut în spațiul public abia în martie 2025, dar rădăcinile companiei sunt mai vechi. A fost fondată în China sub numele Butterfly Effect, mai cunoscută în comunitatea tehnică drept Monica.Im, în 2024.
Cei doi fondatori, Xiao Hong și Ji Yichao, lucraseră la un asistent inteligent capabil să interacționeze natural cu utilizatorul și să ducă la capăt sarcini complexe fără supraveghere constantă. Lansarea publică a primului agent autonom de uz general a transformat brusc firma într-un nume cunoscut.
Câteva săptămâni, Manus a fost cel mai discutat produs de inteligență artificială de pe piață. Un milion de oameni s-au înscris pe lista de așteptare peste noapte. Codurile de invitație circulau pe piețele secundare la prețuri care urcau până la 15.000 de dolari.
Promisiunea unui agent care planifică, decide și execută sarcini independent, de la analize ale companiilor din indicele S&P 500 până la pitch-uri de vânzare gata redactate, a stârnit un val de entuziasm pe care alți rivali abia îl pot imita.
Apoi au venit criticii. Mai mulți cercetători și analiști au atras atenția că Manus nu deținea modele proprii, că, sub capotă, sistemul era construit din combinații de modele dezvoltate de Anthropic și de echipa Qwen a Alibabei.
Termenul folosit a fost direct: un wrapper. Un strat funcțional bine conceput, peste tehnologii străine. Acuzația ar fi putut frâna creșterea unei companii mai puțin solide. La Manus, parcursul comercial a continuat. Veniturile recurente anuale au depășit 100 de milioane de dolari, run rate-ul a urcat peste 125 de milioane, iar produsul a procesat peste 147 de trilioane de tokeni și a operat peste 80 de milioane de mașini virtuale. La opt luni după lansare, era deja una dintre cele mai performante companii din generația sa.
În aprilie 2025, compania-mamă a închis o rundă Series B de 75 de milioane de dolari, condusă de Benchmark, fond emblematic din Silicon Valley, la o evaluare de 500 de milioane de dolari.
Investiția a deschis în paralel mai multe fronturi. Senatorul american John Cornyn a criticat public mișcarea Benchmark, susținând că reprezintă un risc pentru securitatea națională.
Trezoreria americană a deschis o investigație legată de o eventuală încălcare a restricțiilor privind investițiile în tehnologii sensibile. În același timp, în China, regulatorii au început să urmărească mai atent traseul companiei și legăturile sale internaționale.
Mutarea în Singapore și capcana mecanismului „Singapore washing”
La mijlocul lui 2025, fondatorii au luat o decizie care, retrospectiv, a aprins toate semnalele de alarmă la Beijing. Au închis operațiunile din China, au mutat echipa de bază în Singapore și au concediat zeci de angajați din biroul din Beijing pe parcursul lunii iulie.
Mutarea avea o logică simplă. Relocarea oferea acces la capital american, la cipuri AI avansate, restricționate de exporturile americane către China, și la o jurisdicție mai liniștită din punctul de vedere al investitorilor occidentali.
Tehnica nu este nouă. ByteDance, proprietarul TikTok, și retailerul Shein s-au folosit anterior de manevre similare, mutându-și sediul nominal în jurisdicții mai prietenoase pentru capitalul global. Analiștii au inventat un termen pentru acest gest: „Singapore washing”.
Practic, folosirea unui sediu în Singapore pentru a curăța, în percepția publică și în ochii reglementatorilor occidentali, originile chineze ale unei companii. Pentru o vreme, soluția a funcționat. Investitorii americani au putut intra cu mai multă liniște în capitalul firmelor mutate.
Cumpărătorii potențiali au calculat riscul ca fiind acceptabil. Reglementatorii din Statele Unite au privit cu prudență, dar de obicei nu au blocat asemenea structuri.
În cazul Manus, mutarea a funcționat suficient de bine cât să convingă autoritățile americane să aprobe achiziția propusă de Meta. Comisia Federală pentru Comerț, care urmărește îndeaproape concentrarea de putere a gigantului social media, nu a intervenit. Singura urmă a îngrijorării de la Washington a fost ancheta Trezoreriei privind investiția Benchmark. Beijingul a tras însă o concluzie diferită.
Pentru regulatorii chinezi, ceea ce Statele Unite vedeau drept o achiziție a unei companii din Singapore era, în realitate, o extragere a tehnologiei chineze printr-un truc jurisdicțional.
Diferența de interpretare s-a transformat treptat într-o cursă în care părțile aveau ceasuri diferite și obiective diferite.
Cronologia unei intervenții fără precedent
Cronologia tranzacției arată cum o operațiune începută în atmosfera optimistă a sărbătorilor de iarnă a alunecat treptat într-o criză diplomatico-economică. Pe 29 decembrie 2025, Meta a anunțat achiziția Manus, fără să dezvăluie complet termenii. Wall Street Journal a evaluat tranzacția la peste două miliarde de dolari, iar surse din piață indicau că Manus căuta o nouă rundă de finanțare exact la această valoare în momentul în care Meta s-a apropiat de companie.
Pentru fondatori, oferta a fost greu de refuzat. Pentru investitorii Tencent, ZhenFund și Hongshan, fostul Sequoia China, anunțul însemna o ieșire substanțială.
La doar câteva zile, Ministerul chinez al Comerțului a deschis o evaluare preliminară. Primele concluzii nu au identificat încălcări clare. Dosarul ar fi putut rămâne acolo. Numai că, în spațiul interagenții, a intervenit Comisia Națională de Securitate. Verdictul acelui organism, conform mai multor surse citate de presa internațională, a fost categoric.
Tranzacția a fost descrisă drept conspirativă, o încercare deliberată de a slăbi capacitățile de inteligență artificială ale Chinei. Documentul a fost distribuit liderilor superiori ai partidului și a declanșat o revizuire interagenții la scară largă, în care s-au implicat NDRC, Ministerul Comerțului și autoritatea de concurență.
În ianuarie 2026, ancheta a luat forma unei investigații formale. În martie, povestea a devenit personală. Fondatorii Xiao Hong și Ji Yichao au fost convocați la Beijing și apoi împiedicați să părăsească țara. Tot atunci, aproximativ o sută de angajați Manus se mutau deja în birourile Meta din Singapore, unde tehnologia era integrată în uneltele de publicitate ale companiei. Investitorii fuseseră deja achitați.
Capitalul plecase din China, iar paradoxul situației era că tranzacția se desfășurase cu rapiditatea cu care funcționează fluxurile financiare moderne, în timp ce reacția statului chinez se desfășura cu ritmul unei birocrații deliberate.
Pe 27 aprilie 2026, NDRC a încheiat povestea cu acea propoziție laconică. Fără termene de implementare, fără indicații despre rambursări, fără planuri pentru angajați. Doar o interdicție categorică și o cerere de retragere a tranzacției. Lapidaritatea are însă o forță proprie. Lasă piața și actorii implicați să intuiască amploarea consecințelor.
Strategia Meta pentru recuperarea terenului în AI
Pentru a citi corect miza acestei achiziții, e nevoie de privirea de ansamblu asupra Meta.
Compania condusă de Mark Zuckerberg duce o cursă vizibilă pentru a închide decalajul față de OpenAI, Anthropic și Google, lideri ai pieței modelelor de limbaj de mare capacitate și ai aplicațiilor cu adopție masivă. În ultimul an, Meta a făcut mișcări pe toate fronturile. A confirmat săptămâna trecută concedierea a 8.000 de angajați și păstrarea neocupată a încă 6.000 de poziții, ca să elibereze bugete pentru investiții masive în zona AI.
A semnat un acord cu Amazon pentru achiziția unor cipuri de inteligență artificială, contract evaluat la miliarde de dolari. A turnat bani în infrastructură de calcul și în recrutarea unor cercetători de elită.
Pe acest fundal, Manus venea cu o piesă lipsă. Agenții autonomi, capabili să planifice și să execute sarcini complexe fără supraveghere umană continuă, sunt considerați următoarea frontieră a inteligenței artificiale, dincolo de generarea de text și imagini.
Multe dintre aplicațiile economice care abia urmează, de la asistenți juridici la analiști financiari automatizați, depind de această capacitate. Cu Manus, Meta cumpăra produsul, dar cumpăra în egală măsură o echipă, o tracțiune comercială și o cunoaștere acumulată în construirea unor astfel de sisteme.
La momentul anunțului, achiziția arăta ca o lovitură strategică. Patru luni mai târziu, ea s-a transformat într-un caz de studiu despre limitele consolidării globale într-un peisaj geopolitic divizat.
Pentru Meta, întrebările care urmează sunt foarte concrete. Cum se desface, în practică, o achiziție deja derulată? Trebuie returnat capitalul investitorilor chinezi? Trebuie restituite proprietățile intelectuale, deși nu mai e clar cât de mult din ele rămâne după integrare?
Ce se întâmplă cu cei aproximativ o sută de angajați care lucrează deja la Singapore, unii dintre ei reabsorbiți deja în alte echipe ale companiei? Conducerea companiei nu a oferit comentarii imediate, iar reprezentanții Meta nu au răspuns rapid solicitărilor presei internaționale, semn că strategia se redefinește în culise.
De ce a intervenit China atât de ferm?
Decizia Beijingului nu vine din senin. Se înscrie într-o serie de mișcări tot mai vizibile prin care China își consolidează controlul asupra activelor strategice din inteligența artificială. În săptămânile premergătoare anunțului oficial, NDRC și alte agenții au transmis mesaje similare unor companii precum Moonshot AI și Stepfun, două dintre numele de top din peisajul chinezesc al modelelor lingvistice.
Acestea au fost avertizate că nu trebuie să accepte capital de origine americană în viitoarele runde de finanțare, decât cu aprobări exprese. Restricții comparabile au fost discutate inclusiv pentru ByteDance, cel mai valoros startup din China și proprietarul TikTok.
Filozofia de reglementare a Beijingului s-a schimbat vizibil în ultimii doi ani. Anii anteriori s-au caracterizat printr-o oarecare permisivitate față de companii care își diversificau structura de proprietate, atrăgeau investitori globali și își stabileau sedii în jurisdicții terțe. Logica era pragmatică.
China avea nevoie de capital, iar startup-urile aveau nevoie de o platformă globală. Acum, raționamentul s-a schimbat. Inteligența artificială este privită ca un activ prea sensibil pentru a-l lăsa să iasă din țară. Modelul, talentul, datele și cunoașterea acumulată sunt considerate parte a unei infrastructuri naționale, comparabilă cu rezervele strategice de resurse naturale.
Folosirea interdicției de a părăsi țara, aplicată fondatorilor Manus, e un alt indicator al acestei abordări. Mesajul către antreprenorii din sectorul AI e foarte clar. Chiar dacă schimbi sediul, chiar dacă restructurezi capitalul, chiar dacă atragi investitori internaționali, statul chinez își rezervă capacitatea de a interveni asupra persoanelor care rămân pe teritoriul său.
Dimensiunea personală a controlului adaugă o nouă variabilă în calculele oricărui investitor sau cumpărător potențial. Riscul nu mai este unul administrativ. E unul care se atașează de oameni concreți, de fondatori care pot fi convocați și reținuți.
Comparativ, în anii 2010, Beijingul a permis ascensiunea internațională a unor giganți precum Alibaba, listat la New York Stock Exchange, sau a unor companii ca Didi, care au atras investitori americani și au pătruns pe piețe europene. Caracterul deschis al acelei perioade a fost treptat înlocuit cu o doctrină a suveranității digitale, în care fluxurile transfrontaliere de tehnologie sunt monitorizate îndeaproape, iar deciziile de export al cunoașterii pot fi anulate retroactiv.
Ce înseamnă pentru următoarele tranzacții și investitori?
Decizia împotriva achiziției Manus va schimba modul în care antreprenorii chinezi își gândesc ascensiunea internațională. Strategia mutării în Singapore, atât de eficientă pentru o generație anterioară de companii, devine mai puțin sigură. Orice fondator care ia în calcul o asemenea mutare trebuie să se aștepte la verificări mai atente, la potențiale interdicții personale și la revizuiri ulterioare ale unor decizii inițial aprobate.
Pentru investitorii americani, costul reputațional și financiar al implicării în asemenea structuri crește vizibil. Benchmark, fond cu istorie îndelungată în Silicon Valley, se află deja sub lupa Trezoreriei americane pentru investiția în Manus.
Pentru cumpărătorii corporativi, lecția e și mai dură. Atunci când plătești două miliarde de dolari pentru o companie, te aștepți la o anumită stabilitate a acordului. Dacă reglementatorii străini pot, post-factum, să-l anuleze, modelul de evaluare a riscului trebuie revizuit. Diligența devine, dincolo de tehnologică și financiară, una geopolitică.
O companie cu fondatori chinezi, indiferent de unde își are sediul fiscal, va avea o primă de risc atașată. Companiile cu legături zero față de China vor deveni active mai atractive, ceea ce va crea o presiune comercială suplimentară asupra antreprenorilor de origine chineză.
Sunt și consecințe legate de oportunitățile ratate. Dacă Manus rămâne, în orice formă, o companie care nu poate fi achiziționată sau nu poate accesa pe deplin capitalul global, șansele sale de a deveni un campion mondial al agenților AI scad.
Talentul ei va fi mai greu de păstrat, mai ales când rivalii din Statele Unite oferă pachete de compensare extrem de generoase și acces la infrastructură de calcul de top. Pentru ecosistemul chinez, blocarea acestei tranzacții a păstrat tehnologia acasă, dar a sancționat și o cale prin care startup-urile naționale ar fi putut accesa capital, parteneriate și piețe.
Pe termen lung, decuplarea tehnologică între Statele Unite și China capătă o nouă consistență.
Nu mai e vorba doar despre semiconductori, software de comunicații și standarde 5G.
Inteligența artificială intră acum oficial în categoria sectoarelor în care fluxurile transfrontaliere de talente, capital și tehnologie sunt restricționate de ambele părți. Singapore, Dubai, Londra și alte centre tehnologice intermediare vor trebui să-și reanalizeze rolul în această arhitectură, fiindcă simpla lor poziționare neutră ar putea să nu mai fie suficientă pentru a oferi protecție jurisdicțională companiilor cu rădăcini într-una dintre cele două puteri.
Întrebările care rămân deschise
Câteva incertitudini esențiale rămân nelămurite la momentul publicării acestei analize. NDRC a impus o interdicție, dar nu a oferit o foaie de parcurs operațională. Plata efectuată către investitori, statutul proprietății intelectuale dezvoltate înainte și după achiziție, soarta angajaților integrați în structura Meta din Singapore, toate sunt elemente pe care comunicatul nu le acoperă.
Mulți dintre angajați sunt cetățeni chinezi, iar opțiunile lor depind de interpretarea pe care o vor da Beijingul și autoritățile singaporeze unei situații pe care nu o mai gestionase nimeni până acum.
Soarta fondatorilor e cealaltă mare necunoscută. Xiao Hong și Ji Yichao, ținuți în China sub interdicție de călătorie, vor putea conduce o eventuală reluare a Manus în varianta sa locală?
Sau vor fi împinși spre roluri secundare de o conducere desemnată de stat? Sunt precedente în care fondatori chinezi de mari companii au fost marginalizați după conflicte cu autoritățile, iar Beijingul a folosit instrumente birocratice pentru a recompune structuri de putere în interiorul firmelor.
Manus ar putea urma o traiectorie similară, transformându-se într-un activ pe care statul îl protejează ferm, dar pe care fondatorii nu îl mai recunosc cu adevărat.
Tehnologia însăși ridică semne de întrebare. Manus s-a remarcat printr-o capacitate de orchestrare a unor modele externe, nu printr-o tehnologie fundamental nouă. Dacă Meta a integrat deja codul, fluxurile și echipa în propriile produse, valoarea reală a unei desfaceri devine mai degrabă simbolică.
Iar dacă Beijingul reușește să recapete o variantă funcțională a companiei, întrebarea care rămâne e dacă această variantă va putea concura global, fără capitalul Benchmark, fără accesul la cipurile americane și fără reputația construită în lumea startup-urilor occidentale.
Și apoi sunt celelalte tranzacții care urmează. Câte alte companii chineze, deja relocate sau aflate în proces de relocare, vor fi rechemate la ordine? Câte tranzacții deja semnate vor fi reanalizate în lunile următoare? Câte oferte ale unor giganți americani vor fi blocate înainte de a ajunge măcar la masa negocierilor?
Răspunsurile vor da forma noii etape a competiției globale între Statele Unite și China. Vor decide, totodată, dacă termenul „Singapore washing” devine o categorie istorică, asociată unei perioade de tranziție, sau dacă alte centre, alte soluții, alte mecanisme legale vor lua locul fostei platforme singaporeze.
Pentru moment, povestea Manus rămâne suspendată într-un teritoriu juridic și operațional ambiguu. Compania funcționează parțial sub umbrela Meta, parțial sub presiunea Beijingului, fără un proprietar clar și fără un viitor previzibil. Fondatorii ei se află într-o situație personală pe care puține CV-uri din Silicon Valley o pot evoca. Iar industria globală a inteligenței artificiale, până luni dimineață obișnuită cu o anumită fluiditate a capitalurilor și a talentelor, descoperă o nouă constrângere. Una pe care multe modele de business nu o luaseră serios în calcul.
Decizia de pe 27 aprilie 2026 nu va opri evoluția AI-ului. Va reașeza însă regulile prin care valoarea creată în acest sector va circula în lume. Ceea ce părea, în decembrie, o nouă paradigmă a globalizării tehnologice s-a izbit, în patru luni, de o limită politică reafirmată cu fermitate.
Restul anului 2026 va arăta cât de departe vor merge și cealaltă parte, și piețele, în reașezarea așteptărilor.
Intrebari frecvente(FAQ)
Manus este un startup care dezvoltă agenți de inteligență artificială autonomi, sisteme capabile să planifice și să execute sarcini complexe fără supraveghere umană constantă. Compania a fost fondată în China, sub numele Butterfly Effect, în 2024, și a lansat primul său agent general în martie 2025. La opt luni după lansare a depășit 100 de milioane de dolari în venituri recurente anuale și 125 de milioane în run rate. Meta a anunțat achiziția pe 29 decembrie 2025, pentru o sumă estimată la peste 2 miliarde de dolari, ca parte a strategiei de a recupera terenul pierdut față de OpenAI, Anthropic și Google în domeniul AI.
Beijingul consideră că relocarea în Singapore a fost o manevră jurisdicțională, nu o adevărată separare. Pentru autoritățile chineze, Manus rămâne, prin originea fondatorilor și a tehnologiei, parte a patrimoniului tehnologic național. Comisia Națională de Securitate, prezidată de Xi Jinping, a calificat tranzacția drept conspirativă, iar NDRC a ordonat anularea ei pe 27 aprilie 2026. China privește inteligența artificială ca un activ strategic care nu trebuie să iasă din țară.
„Singapore washing” este termenul folosit de analiști pentru manevra prin care startup-urile chineze își mută sediul nominal în Singapore pentru a accesa capital american și a evita tensiunile geopolitice dintre Statele Unite și China. Companii precum ByteDance și Shein au folosit anterior această strategie. Decizia Beijingului în cazul Manus arată că această cale nu mai oferă protecție automată față de intervențiile statului chinez.
Cofondatorii Manus sunt Xiao Hong și Ji Yichao, ambii antreprenori chinezi care au început să construiască compania sub numele Butterfly Effect în 2024. În martie 2026, au fost convocați la Beijing de către NDRC și împiedicați ulterior să părăsească China. La momentul deciziei finale a comisiei, statutul lor profesional în interiorul companiei era incert, iar opțiunile lor depind de evoluția dialogului cu autoritățile.
Aproximativ 100 de angajați Manus se mutaseră deja în birourile Meta din Singapore până în martie 2026. Investitorii Tencent, ZhenFund și Hongshan Capital primiseră încasările din ieșire. NDRC nu a oferit detalii operaționale despre cum va fi desfăcută o tranzacție tehnic finalizată, ceea ce lasă deschise întrebări juridice complexe legate de capital, proprietate intelectuală și statut al angajaților.
NDRC și alte agenții chineze au transmis mesaje similare către Moonshot AI și Stepfun, două companii de top în peisajul chinezesc al modelelor lingvistice. Acestea au fost avertizate că nu trebuie să accepte capital de origine americană în finanțări viitoare fără aprobări exprese. Restricții comparabile sunt discutate inclusiv pentru ByteDance, cel mai valoros startup din China și proprietarul TikTok.
Tranzacția cu Meta a fost evaluată la peste 2 miliarde de dolari, conform Wall Street Journal. Manus crescuse rapid printr-o rundă Series B de 75 de milioane de dolari condusă de Benchmark în aprilie 2025, la o evaluare de 500 de milioane. La momentul ofertei Meta, compania căuta o nouă rundă la o evaluare de 2 miliarde de dolari. Veniturile recurente anuale ajunseseră la peste 100 de milioane de dolari, iar produsul procesase peste 147 de trilioane de tokeni.
