Binance și Franklin Templeton au anunțat pe 11 februarie 2026 lansarea unui program instituțional de garanții off-exchange. Prin el, clienții eligibili pot folosi unități tokenizate din fonduri monetare ca garanție atunci când tranzacționează pe Binance.
Mecanismul trece prin platforma Benji, construită de Franklin Templeton, iar activele propriu-zise nu ajung niciodată pe bursă. Rămân la un custode terț, reglementat, în timp ce valoarea lor este oglindită în mediul de tranzacționare prin Ceffu, partenerul instituțional de custodie al Binance.
Anunțul vine ca primă concretizare a parteneriatului strategic pe care cele două companii l-au semnat în septembrie 2025. Colaborarea urmărește să crească eficiența capitalului pentru traderii instituționali și, în paralel, să diminueze riscul de contrapartidă, una dintre preocupările cele mai vechi ale jucătorilor mari de pe piețele de active digitale.
Granița dintre finanțele tradiționale și cele cripto se subțiază pe zi ce trece, iar programe ca acesta ridică întrebări interesante despre cum vor arăta garanțiile de tranzacționare peste câțiva ani.
Cum funcționează programul de garanții off-exchange?
Până acum, un hedge fund sau un administrator de active care voia să tranzacționeze pe o bursă centralizată de criptomonede trebuia să își depună activele direct pe platformă. Asta însemna că banii sau criptomonedele stăteau efectiv sub controlul bursei, un aranjament riscant prin definiție.
Prăbușirea FTX în noiembrie 2022 a arătat în termeni cât se poate de concreți ce se întâmplă când un exchange dă faliment și activele clienților sunt blocate sau pierdute.
Noul program schimbă această dinamică. Unitățile de fond tokenizate, emise prin platforma Benji, nu părăsesc niciodată custodia terțului reglementat. Ceffu preia rolul tehnic: asigură că valoarea acelor unități se reflectă în sistemul de tranzacționare al Binance, permițând traderilor instituționali să le folosească drept marjă pentru poziții spot sau derivate. Activele subiacente, însă, nu se miscă niciunde.
De aici decurg două beneficii care, până nu demult, păreau greu de combinat. Investitorul continuă să câștige randament din fondurile monetare, care plasează banii în instrumente pe termen scurt cu risc scăzut, gen titluri de stat americane. Totodată, valoarea acelor fonduri susține activitatea de tranzacționare. Ani de zile, instituțiile au fost puse în situația de a alege între securitatea custodiei și flexibilitatea de a tranzacționa. Programul acesta elimină dilema.
Platforma Benji și rolul Franklin Templeton în tokenizare
Franklin Templeton nu a descoperit blockchain-ul ieri. Compania, fondată în 1947, gestionează active de peste 1,7 trilioane de dolari în peste 35 de țări și a fost printre primii administratori mari de active care au luat în serios tehnologia registrelor distribuite.
Platforma Benji a apărut tocmai din această orientare: un sistem construit pentru emiterea și gestionarea activelor tokenizate în condiții de conformitate. Prin Benji, Franklin Templeton operează Franklin OnChain U.S. Government Money Fund (FOBXX), al patrulea cel mai mare fond de trezorerie tokenizat la nivel global, cu active în jur de 896 de milioane de dolari, potrivit datelor RWA.xyz.
Roger Bayston, care conduce departamentul de active digitale la Franklin Templeton, a fost direct: „De când am început colaborarea în 2025, efortul nostru cu Binance s-a concentrat pe a face ca finanțele digitale să funcționeze cu adevărat pentru instituții.”
El a mai spus că programul de garanții off-exchange le dă clienților posibilitatea să pună activele la treabă în custodie reglementată, câștigând randament fără să facă compromisuri pe securitate. Benji a fost gândită exact pentru așa ceva, a adăugat Bayston.
Un alt detaliu relevant vine din septembrie 2025, de la Sandy Kaul, responsabila de inovație a companiei. Kaul a explicat atunci că industria financiară trece printr-o migrare profundă, de la un ecosistem bazat pe conturi bancare către unul organizat în jurul portofelelor digitale.
Blockchain-ul face posibilă decontarea instantanee, fără perioada de așteptare T+1 pe care o impune încă piața acțiunilor. Franklin Templeton a văzut în Binance un partener potrivit tocmai fiindcă exchange-ul funcționează deja într-un model nativ digital, undeva la granița dintre un broker-dealer și o bursă clasică.
Ceffu și infrastructura de custodie
Ceffu este piesa care leagă totul în acest program. Compania oferă infrastructura prin care activele tokenizate sunt păstrate în siguranță, în timp ce valoarea lor apare în contul de tranzacționare de pe Binance.
Tehnologia din spate se bazează pe calcul multi-parte securizat (multi-party computation), o metodă criptografică care împarte controlul între mai mulți participanți, astfel încât nicio parte nu deține singură cheia privată.
Ian Loh, CEO-ul Ceffu, a rezumat bine miza: instituțiile vor modele de tranzacționare care să pună gestionarea riscurilor pe primul loc, fără să sacrifice eficiența capitalului. E o ecuație dificilă și, până de curând, fără soluție clară pe piețele cripto. Cum oferi acces la lichiditate și flexibilitate, dar menții în același timp standarde de securitate și conformitate la nivelul cerut de fondurile mari?
Ideea custodiei off-exchange nu e complet nouă pe Binance. În noiembrie 2025, platforma a început să accepte BUIDL, fondul de lichiditate digitală tokenizat al BlackRock, drept garanție. BUIDL are o capitalizare de piață de peste 2,5 miliarde de dolari, se tranzacționează la 1 dolar pe unitate și e susținut de titluri de stat și alte active pe termen scurt.
Programul cu Franklin Templeton extinde această logică, adăugând o a doua opțiune de garanție și, implicit, o diversificare a surselor de colateral.
Tokenizarea fondurilor monetare, un fenomen în accelerare
Programul lansat de Binance și Franklin Templeton se încadrează într-un curent mai larg. Fondurile monetare tokenizate au explodat ca volum în ultimii doi ani. Datele de la RWA.xyz arată că activele administrate în astfel de fonduri au sărit de la vreo 770 de milioane de dolari la finele lui 2023 la aproape 9 miliarde în octombrie 2025.
E o multiplicare de peste zece ori, într-un interval scurt. Numai în 2025, creșterea a fost de circa 110%, de la 4 miliarde la începutul anului la 8,6 miliarde în noiembrie.
Ce explică avansul? În bună măsură, un lucru simplu: randamentul. Stablecoin-urile precum USDC sau USDT mențin paritatea cu dolarul, dar nu plătesc dobândă deținătorilor. Când ratele dobânzilor sunt semnificativ peste zero, costul de oportunitate al ținerii de stablecoin-uri devine greu de înghit.
Fondurile monetare tokenizate oferă exact ce lipsește: investesc în instrumente de piață monetară care generează randament, iar unitățile lor circulă pe blockchain-uri publice ca Ethereum sau Stellar.
Banca Reglementărilor Internaționale (BIS) a observat și ea fenomenul. Un raport recent al instituției descrie fondurile monetare tokenizate ca o alternativă reglementată la stablecoin-uri, cu avantajul că se încadrează în cadrele de guvernanță deja existente.
BIS notează și o schimbare structurală interesantă în piață: la început, rețeaua Stellar era preferată datorită costurilor mici de transfer, dar pe măsură ce fondurile instituționale au crescut, centrul de greutate s-a mutat către rețele mai robuste, cu securitate mai bună și capabilități avansate de smart contract.
Cadrul regulatoriu și mișcările CFTC
Regulatorii americani au jucat un rol important în această evoluție. În decembrie 2025, Comisia pentru Tranzacționarea Contractelor Futures pe Mărfuri (CFTC) a luat mai multe decizii care au deschis practic ușa garanțiilor tokenizate.
Comitetul consultativ pentru piețe globale al CFTC a recomandat acceptarea fondurilor monetare tokenizate ca garanție eligibilă, iar comisara interimară Caroline Pham a inițiat un program dedicat acelerării adoptării colateralului tokenizat.
Concret, pe 8 decembrie 2025, CFTC a emis o așa-numită no-action letter, prin care le dădea mână liberă comercianților de futures (FCM) să accepte active digitale non-valori mobiliare drept marjă. În aceeași zi, trei divizii ale CFTC au publicat un ghid privind utilizarea activelor tokenizate, inclusiv fonduri monetare, ca garanție în tranzacționarea futures și swap-urilor compensate.
Toate aceste acțiuni s-au desfășurat sub umbrela inițiativei „Crypto Sprint”, menită să pună în practică recomandările Grupului de Lucru Prezidențial pentru Piețele de Active Digitale.
Un aspect pe care staff-ul CFTC l-a subliniat merită atenție: reglementările existente sunt, prin natura lor, agnostice din punct de vedere tehnologic. Asta înseamnă că activele digitale, inclusiv cele tokenizate, cad sub aceleași cadre legale ca cele tradiționale în materie de colectare a marjei, gestionare a fondurilor clienților și managementul riscurilor.
Această clarificare a redus mult din incertitudinea juridică care ținea instituțiile la distanță de piețele cripto.
Ce spune Binance și cum afectează piața instituțională?
Catherine Chen, care se ocupă de segmentul VIP și Instituțional la Binance, a privit colaborarea ca pe o mișcare firească: „Parteneriatul cu Franklin Templeton pentru a oferi active tokenizate din lumea reală drept garanții off-exchange este un pas firesc în misiunea noastră de a apropia activele digitale de finanțele tradiționale.”
Chen a mai adăugat că utilizarea instrumentelor financiare clasice pe blockchain generează oportunități noi și demonstrează practic că tehnologia poate face piețele mai eficiente.
Binance are, conform cifrelor oficiale, peste 300 de milioane de utilizatori înregistrați în peste 100 de țări, cu volume de tranzacționare care o mențin constant pe prima poziție mondială printre bursele de criptomonede.
Pe partea instituțională, platforma dispune de acces API avansat, custodie prin Ceffu și programe de lichiditate gândite special pentru jucătorii mari. Fondurile monetare tokenizate ale Franklin Templeton vin acum să se adauge în portofoliul de instrumente accesibile hedge fund-urilor, administratorilor de active și firmelor de private equity.
Accesul la program rămâne, totuși, selectiv. Doar clienții instituționali care îndeplinesc criteriile Binance de expertiză în tranzacționare și management al riscurilor pot participa. Nu e un produs pentru traderul de retail, ci pentru entități care mișcă volume mari de capital și care au nevoie de instrumente prin care să aloce resurse eficient atât pe piețele tradiționale, cât și pe cele digitale.
Cum se compară cu alte inițiative din piață?
Peisajul tokenizării instituționale nu începe și nu se termină cu acest program. BUIDL, fondul BlackRock, a deschis drumul și se integrează preponderent în medii on-chain sau de brokeraj.
Soluția Franklin Templeton merge pe altă cale: e construită specific pentru ecosistemul Binance, cu accent pe custodia off-exchange. Proiecte DeFi precum Ondo Finance operează la scară mai mică, fără baza de active pe care o are Franklin Templeton sau lichiditatea pe care o oferă Binance. Iar stablecoin-urile generatoare de randament, cum e USYC de la Circle, au alt profil de risc și nu oferă cadrul de guvernanță tradițional al unui fond monetar reglementat.
J.P. Morgan a făcut și el pași concreți. Rețeaua sa de tranzacții tokenizate, TCN, a derulat tranzacții reale în care unități de fonduri monetare tokenizate au servit drept garanție între un administrator major și o bancă globală.
Broadridge a raportat volume medii zilnice de 385 de miliarde de dolari în octombrie 2025 pe platforma sa de registru distribuit, folosită pe piețele de finanțare de înaltă calitate. Cifrele astea sugerează că tokenizarea a depășit faza de testare și a intrat în operațiunile curente ale instituțiilor financiare.
De ce contează garanțiile tokenizate?
Piața activelor digitale se maturizează vizibil. Adoptarea instituțională nu mai e doar un subiect de conferință, ci o realitate care se vede în volumele de tranzacționare, în activele administrate și în produsele care apar pe piață.
Riscul de contrapartidă a fost, ani de zile, cea mai mare piedică în calea adoptării instituționale. O instituție care își depune activele pe o bursă centralizată cedează, practic, controlul asupra lor.
Dacă bursa are probleme de lichiditate, dacă e victima unui atac cibernetic sau intră în insolvență, investitorul riscă să piardă tot. Modelul off-exchange scoate din ecuație această vulnerabilitate: activele rămân la un custode terț, investitorul își păstrează proprietatea și beneficiază de protecții regulatorii, dar poate folosi valoarea acelor active în tranzacționare.
Investitorii instituționali cer garanții stabile, care generează randament și suportă cicluri continue de decontare. Fondurile monetare tokenizate bifează toate aceste cerințe: investește în instrumente cu risc scăzut, oferă randament competitiv, funcționează non-stop grație blockchain-ului și se încadrează în cadre de guvernanță pe care fondurile de pensii sau fondurile suverane le recunosc și le acceptă. Comparativ, depunerea de numerar sau de criptomonede direct pe o bursă pare un aranjament din altă eră.
Impactul asupra sistemului financiar global
Ce arată parteneriatul Binance-Franklin Templeton, dincolo de mecanismele tehnice, este o schimbare de gardă. Convergența dintre finanțele tradiționale și cele digitale nu mai e condusă de start-up-uri sau de entuziaști ai blockchain-ului. O companie fondată în 1947, cu active de 1,7 trilioane de dolari, care se asociază cu cea mai mare bursă de criptomonede din lume, trimite un semnal limpede către piață: infrastructura financiară se reconfigurează.
Sandy Kaul de la Franklin Templeton a vorbit despre o migrare de la un sistem bazat pe conturi către unul bazat pe portofele digitale. În noul model, decontarea e instantanee, activele pot fi programate prin smart contract-uri, iar accesul e global, fără întreruperi. Binance vine cu peste 280 de milioane de portofele și utilizatori din sute de țări, un canal de distribuție la care administratorii tradiționali de active n-au mai avut acces până acum.
Provocările, desigur, rămân. Reglementarea diferă mult de la o jurisdicție la alta: modul în care fondurile monetare tokenizate sunt clasificate, impozitate sau supravegheate nu e uniform între SUA, Europa și Asia. Interoperabilitatea între blockchain-uri e încă o problemă parțial rezolvată.
Iar Franklin Templeton nu omite să menționeze în comunicatele sale că orice investiție, inclusiv în fonduri monetare, vine cu riscuri, inclusiv cel de pierdere a capitalului. E un disclaimer pe care instituțiile îl cunosc bine, dar care rămâne relevant.
Ce se întrevede pentru restul anului 2026?
2025 a fost anul în care fondurile monetare tokenizate au trecut de la experiment la infrastructură. 2026 pare să fie anul în care devin un instrument curent. Clarificările CFTC privind eligibilitatea garanțiilor tokenizate deschid calea adoptării pe piețele de derivate, iar BlackRock cu BUIDL și Franklin Templeton cu Benji concurează deja pentru poziția de referință. Alți administratori de active și bănci vor intra, probabil, pe aceeași pistă.
Infrastructura de decontare hibridă, care îmbină registre distribuite cu rețele clasice de plăți și valori mobiliare, devine din ce în ce mai solidă. Proiectul Guardian al Autorității Monetare din Singapore, unde UBS, SBI și DBS au derulat operațiuni repo transfrontaliere pe bază de active tokenizate, arată că modelul ține nu doar pe hârtie, ci și în operațiunile reale ale piețelor financiare globale.
Pentru investitorii de retail, toate astea pot părea abstracte. Programul Binance-Franklin Templeton e gândit strict pentru instituționali. Dar efectele se simt în tot ecosistemul. Când fondurile mari intră pe piețele cripto cu instrumente reglementate și mecanisme de protecție serioase, aduc cu ele lichiditate, stabilitate și, poate cel mai important, credibilitate. Spread-urile se strâng, volatilitatea pe termen lung scade, iar piața devine mai accesibilă pentru participanți de toate tipurile.
Tokenizarea a ieșit din zona proiectelor-pilot. Bănci, administratori de active și burse o folosesc pentru a rezolva probleme reale de eficiență, securitate și acces la capital. Parteneriatul dintre Binance și Franklin Templeton e un exemplu limpede al acestei mișcări, o piesă într-un ansamblu mai mare care reconfigurează felul în care capitalul circulă la nivel global.
