Vitalik Buterin nu este genul de om care vorbește în termeni apocaliptici fără motiv. Tocmai de aceea declarațiile sale recente de la Buenos Aires au atras atenția întregii comunități crypto.
Cofondatorul Ethereum a spus, pe șleau, că rețeaua pe care a contribuit să o construiască se confruntă cu riscuri existențiale. Și nu din cauza unui atac cibernetic sau a unei vulnerabilități tehnice, ci din cauza banilor instituționali care curg spre ea.
La evenimentul Funding the Commons, organizat în cadrul conferinței Devconnect, Buterin a stat de vorbă cu Roger Dingledine, unul dintre creatorii proiectului Tor. Dingledine i-a pus o întrebare care plutește de ceva vreme prin comunitățile de dezvoltatori: cum poate Ethereum să evite să fie înghițit de behemoți precum BlackRock?
Buterin nu a ocolit subiectul și nu a căutat formulări diplomatice.
Cifrele care alimentează îngrijorarea
Ca să înțelegem de ce Buterin e atât de vocal pe tema asta, merită să ne uităm la cifre. Nouă ETF-uri din Statele Unite dețin împreună peste 18 miliarde de dolari în Ether. Trezoreriile marilor companii au cam tot atât. Analiștii vorbesc despre un scenariu în care instituțiile ar putea controla peste 10% din întreaga ofertă de Ethereum, ceea ce ar fi fost de neconceput acum câțiva ani.
Totul a accelerat după aprobările pentru ETF-urile Ethereum din acest an. Banii tradiționali au început să curgă într-un ecosistem care, să fim sinceri, a fost construit pe cu totul alte principii.
Și da, aceste influxuri au adus legitimitate și au împins prețul în sus. Dar Buterin se întreabă, pe bună dreptate, la ce preț vine toată această acceptare mainstream.
Când cei care au construit casa nu se mai simt acasă
Primul lucru care îl îngrijorează pe Buterin este legat de oameni, nu de cod. Dezvoltatorii și contribuitorii care au fost alături de Ethereum de la început, care au crezut în ideea de acces liber și descentralizare, ar putea să se simtă din ce în ce mai străini de direcția în care merge proiectul.
Gândește-te un pic la asta: ai construit ceva timp de ani de zile, ai contribuit cu nopți nedormite și linii de cod, pentru că ai crezut într-o viziune. Și apoi vezi cum totul se transformă într-o infrastructură prietenoasă cu Wall Street, unde prioritățile se schimbă subtil dar constant. Unii dintre acești oameni ar putea pur și simplu să plece. Și odată cu ei ar pleca și inovația, și spiritul care a făcut Ethereum diferit de orice altceva din piață.
Nu e vorba doar de nostalgie sau de purism ideologic. Fără comunitatea de bază, Ethereum devine doar o altă rețea. Poate una eficientă, poate una profitabilă, dar nu mai e ceea ce a promis să fie în 2015.
Tehnic vorbind, lucrurile se pot complica și mai mult
Dincolo de problema culturală, Buterin a atras atenția și asupra unui risc foarte concret, de natură tehnică. Presiunea venită din partea instituțiilor ar putea împinge spre modificări la nivelul fundamental al protocolului. El a dat un exemplu specific: timpi de bloc de 150 de milisecunde.
Pentru cineva care nu e în domeniu, asta poate părea un detaliu obscur. Dar implicațiile sunt uriașe. Timpii de bloc mai rapizi sunt excelenți pentru tranzacționarea de înaltă frecvență, pentru traderii care au nevoie să execute ordine în fracțiuni de secundă. Însă fac aproape imposibilă rularea unui nod de către un utilizator obișnuit. Ai nevoie de infrastructură serioasă, de echipamente specializate, de conexiuni ultra-rapide.
Practic, operarea nodurilor ar rămâne doar în mâinile entităților mari. Și atunci, ce mai rămâne din descentralizare? Buterin a mers mai departe și a sugerat că asemenea decizii ar putea centraliza rețeaua geografic, în jurul unor hub-uri financiare precum New York. O rețea globală care ajunge să depindă de câteva clădiri din Manhattan nu mai e chiar globală, nu?
Un context mai larg, dezbateri mai vechi
Trebuie spus că îngrijorările lui Buterin nu vin din senin. În ultimele luni, comunitatea Ethereum a avut discuții aprinse pe teme conexe. S-a vorbit mult despre MEV, adică valoarea maximă extractibilă, despre cota tot mai mare pe care Lido o deține în staking și despre rolul pe care emitenții de ETF-uri ar putea să-l joace în guvernanța rețelei.
Toate aceste subiecte au revenit în prim-plan după influxurile masive de capital din ultimul trimestru. E clar că nu e vorba de o singură problemă izolată, ci de o tendință mai amplă care pune presiune pe valorile de bază ale ecosistemului.
Ce ar trebui să facă comunitatea?
Buterin nu s-a mulțumit doar să tragă semnale de alarmă. A oferit și o direcție, deși nu una ușor de urmat. El crede că Ethereum trebuie să protejeze exact ceea ce Wall Street nu poate construi singur: un protocol global, fără permisiuni, rezistent la cenzură.
Mesajul lui către comunitate a fost să nu se lase sedusă de comoditate și să continue să pună descentralizarea pe primul loc, chiar dacă banii instituționali vin cu promisiuni tentante. E un sfat greu de pus în practică, mai ales când vezi miliarde de dolari intrând în ecosistem.
Dilema e reală și nu are soluții simple. Cum beneficiezi de capitalul și de legitimitatea aduse de instituțiile financiare tradiționale fără să renunți la principiile care te-au definit? E o întrebare la care comunitatea Ethereum va trebui să răspundă în următorii ani. Iar răspunsul pe care îl va găsi va determina probabil ce va deveni acest proiect: o revoluție care și-a păstrat sufletul sau doar o altă piață financiară cu un strat de blockchain deasupra.
