Se întâmplă ceva interesant pe piața fondurilor crypto din Statele Unite. VanEck, unul dintre cei mai mari administratori de active din lume, tocmai a depus o cerere actualizată la SEC pentru un ETF bazat pe Avalanche.
Și aici vine partea cu adevărat captivantă: fondul ar urma să includă și recompense din staking, ceea ce înseamnă că investitorii nu ar câștiga doar din aprecierea prețului AVAX, ci și din randamentele generate de blocarea tokenilor în rețea.
Documentele depuse în decembrie 2025 arată că fondul, care va fi tranzacționat sub simbolul VAVX pe Nasdaq, ar putea bloca până la 70% din activele sale pentru staking.
Coinbase Crypto Services a fost ales ca furnizor principal, iar după ce își ia comisionul de 4%, restul recompenselor se adaugă la valoarea fondului. Practic, investitorii primesc expunere la AVAX plus un flux de venituri pasive, totul într-un singur instrument reglementat. E genul de produs care ar fi părut science fiction acum câțiva ani.
Ce este, de fapt, Avalanche și de ce contează?
Poate că ați auzit de Avalanche, poate că nu. Hai să lămurim puțin lucrurile, pentru că merită să înțelegem ce stă în spatele acestui ETF. Avalanche este o platformă blockchain lansată în septembrie 2020 de Ava Labs, o companie fondată de Emin Gün Sirer, profesor la Universitatea Cornell.
Omul nu e un necunoscut în lumea crypto, ba chiar a conceptualizat o criptomonedă bazată pe proof-of-work încă din 2002, cu ani buni înainte să apară Bitcoin. Deci știe ce face și are credibilitate în domeniu.
Ideea din spatele Avalanche a pornit de la o lucrare publicată în 2018 de un grup anonim care se numea Team Rocket. Da, ca în Pokemon, serios. Sirer și colegii lui, Kevin Sekniqi și Ted Yin, au luat conceptul academic și l-au transformat într-o rețea funcțională, construită special pentru viteză și scalabilitate. Și chiar livrează ce promite: mii de tranzacții pe secundă, finalizare în câteva secunde, costuri mici. Nu e doar marketing, cifrele arată treaba asta.
Trei lanțuri într-unul singur
Avalanche are o arhitectură puțin diferită față de ce suntem obișnuiți să vedem la alte blockchain-uri. Folosește trei lanțuri separate care lucrează împreună, fiecare cu rolul lui.
X-Chain, adică Exchange Chain, se ocupă de crearea și transferul activelor digitale. C-Chain, Contract Chain, rulează contracte inteligente și e compatibil cu Ethereum Virtual Machine, ceea ce înseamnă că dezvoltatorii pot porta ușor aplicații de pe Ethereum. Iar P-Chain, Platform Chain, coordonează validatorii și gestionează subneturile personalizate.
Această separare funcțională permite rețelei să proceseze volume mari de tranzacții fără să se înfunde, cum se întâmplă uneori cu Ethereum când e aglomerat și comisioanele explodează. Am văzut recent că rețeaua Avalanche ajunge la 2,5 milioane de tranzacții pe zi, de vreo șapte ori mai mult decât la începutul anului.
Cifrele astea contează când vorbim despre un ETF, pentru că arată că platforma e folosită efectiv, nu doar speculată de traderi.
Tokenul AVAX și cum funcționează stakingul
AVAX e moneda nativă a rețelei și face cam tot ce te-ai aștepta de la un token de infrastructură: plătești comisioane cu ea, votezi pe propuneri de guvernanță, și o poți bloca pentru a ajuta la securizarea rețelei. În schimbul blocării, primești recompense. E un sistem simplu la suprafață, dar destul de elegant în implementare.
Un detaliu pe care îl găsesc personal interesant e că o parte din comisioanele de tranzacție sunt arse definitiv, adică scoase din circulație pentru totdeauna. Asta reduce oferta totală de tokeni în timp, creând un mecanism deflaționist.
Combinat cu randamentele din staking, AVAX devine atractiv atât pentru cei care vor să țină pe termen lung, cât și pentru cei care caută venituri pasive. E un echilibru pe care nu îl găsești la toate criptomonedele.
Detaliile tehnice ale ETF-ului VanEck
Să intrăm puțin în detalii, că aici devine cu adevărat interesant pentru investitori. VanEck propune un comision de administrare de 0,30% pe an, ceea ce îl plasează competitiv față de propunerea Bitwise, care cere 0,34%. Diferența pare mică, dar pe sume mari și pe perioade lungi, se simte. Bitwise oferă totuși o perioadă de scutire temporară, deci competiția e strânsă.
Partea cu stakingul e cea care face diferența reală între acest ETF și alte produse de pe piață.
Fondul poate bloca până la 70% din AVAX pentru a genera randamente, iar Coinbase Crypto Services se ocupă de partea tehnică. După ce Coinbase își ia cei 4% din recompense ca să-și acopere costurile, restul se reflectă în valoarea activului net al fondului. Practic, investitorii beneficiază automat de staking fără să facă nimic, fără să își bată capul cu portofele sau validatori.
Liquid staking și flexibilitatea operațională
VanEck folosește și protocoale de liquid staking, prin Benqi Finance, Hypha și Yield Yak. Poate sună complicat dacă nu ești familiarizat cu DeFi, dar ideea e surprinzător de simplă: în loc să blochezi tokenurile și să aștepți luni de zile să le deblochezi, primești un token derivat care reprezintă suma blocată. Tokenul ăsta poate fi folosit sau vândut oricând, în timp ce originalul continuă să genereze recompense în fundal.
Pentru un ETF, flexibilitatea asta e absolut esențială. Fondul trebuie să poată răspunde la cereri de răscumpărare de la investitori fără să aștepte perioade lungi de deblocare. Dacă ar trebui să aștepte săptămâni să deblocheze tokenii, ar fi un coșmar operațional. E un compromis elegant între randament și lichiditate, și arată că VanEck a gândit bine structura produsului.
Cine păzește banii?
La capitolul securitate, VanEck a ales nume cunoscute și de încredere în industrie. Anchorage Digital Bank e custodianul principal, una dintre puținele bănci crypto cu licență federală în SUA.
Coinbase Custody servește ca backup, iar State Street Bank se ocupă de numerar și administrare. Tokenurile sunt păstrate în portofele offline, așa-numitele cold wallets, deci riscul de hackuri e minimizat pe cât posibil.
Un aspect pe care l-am apreciat în dosar e că fondul nu folosește instrumente derivate sau levier. Înseamnă o expunere directă și transparentă la AVAX, fără complicații sau riscuri ascunse. Pentru investitorii instituționali care sunt alergie la surprize, simplitatea asta contează mult.
De ce acum? Contextul de reglementare s-a schimbat dramatic
Timing-ul acestei cereri nu e deloc întâmplător. În noiembrie 2025, Trezoreria americană și IRS au emis un ghid care clarifică statutul fiscal al stakingului în produse de investiții. Practic, au creat un safe harbor pentru ETF-urile care generează randamente din staking, eliminând incertitudinile care blocau astfel de produse până acum. Asta a fost ca un semnal verde pentru industrie.
Iar în mai 2025, SEC a venit cu o declarație pe care mulți o așteptau de ani de zile: stakingul la nivel de protocol nu trebuie înregistrat ca tranzacție cu valori mobiliare. E o schimbare majoră de atitudine față de era Gensler, când autoritatea avea o poziție mult mai ostilă față de orice ținea de crypto. Acum recunosc oficial că stakingul e o funcție tehnică a blockchain-urilor, nu un contract de investiții care ar necesita înregistrare.
Declarația acoperă toate tipurile de staking pe care le poți face: auto-staking când operatorii de noduri blochează propriile active, staking delegat când încredințezi activele unor validatori, custodial prin intermediul unui terț de încredere, și non-custodial unde păstrezi controlul asupra cheilor private. Ba chiar și servicii auxiliare precum protecția împotriva slashing-ului nu schimbă calificarea juridică. E claritatea pe care industria o aștepta de ani buni.
Cum a reacționat piața la veste?
După ce au apărut știrile despre dosarul actualizat al VanEck, AVAX a sărit cu peste 6% în câteva ore. Volumul de tranzacționare a trecut de 500 de milioane de dolari într-o singură zi, iar interesul deschis pe contractele futures a crescut vizibil. Sunt semne că investitorii instituționali au luat notă și consideră aprobarea destul de probabilă. Nu e o reacție spectaculoasă gen Bitcoin la ETF, dar e solidă.
Activitatea pe rețeaua Avalanche a crescut oricum mult în 2025, independent de știrile despre ETF. Volumul de tranzacții ajustat a atins aproape 56 de miliarde de dolari luna trecută, în creștere cu peste 40% față de perioada anterioară.
Rețeaua e vie și activă, cu aplicații DeFi, jocuri și proiecte de tokenizare care funcționează efectiv. Asta face propunerea unui ETF mult mai credibilă decât ar fi fost acum câțiva ani, când Avalanche era doar un proiect promițător.
Competiția se încinge
VanEck nu e singur în cursă, și asta face lucrurile și mai interesante. Bitwise a actualizat și el cererea pentru un ETF Avalanche cu staking, iar jucători mari precum BlackRock, Fidelity și Grayscale pregătesc produse similare pentru Ethereum și Solana. Se conturează o adevărată bătălie pentru capitalul instituțional care vrea expunere la randamentele native ale blockchain-urilor proof-of-stake.
Pentru Ethereum, randamentele din staking stau undeva între 3% și 4% pe an. Solana oferă 7-8%, dar vine cu volatilitate mai mare. Avalanche se situează undeva la mijloc, variind în funcție de condițiile rețelei. Comparativ cu obligațiunile tradiționale, randamentele astea sunt atractive, mai ales într-un mediu unde ratele dobânzilor sunt incerte și inflația rămâne o îngrijorare.
Ce înseamnă asta pentru investitorii din România și Europa?
Deși ETF-ul va fi listat pe Nasdaq și va fi destinat în primul rând investitorilor americani, aprobarea lui ar putea avea efecte și pe această parte a lumii. Un succes în Statele Unite ar valida modelul și ar accelera probabil lansarea unor produse similare în Europa, unde reglementările privind activele digitale evoluează și ele rapid.
Pentru cei care vor expunere la crypto fără bătaia de cap a portofelelor digitale, a cheilor private și a proceselor de staking manual, un ETF oferă o cale simplificată și reglementată. Nu trebuie să te înregistrezi pe exchange-uri, să transferi tokeni, să alegi validatori. Cumperi unități de fond ca pe orice altă acțiune și gata.
Trebuie spus totuși, și e important să fim sinceri aici, că investițiile în criptomonede rămân riscante. Volatilitatea e mare, prețurile pot scădea dramatic în perioade scurte, reglementările se pot schimba, iar tehnologia evoluează rapid. Avalanche pare o rețea solidă cu un echipă competentă, dar nici ea nu e imună la fluctuațiile pieței crypto în ansamblu. Oricine se gândește să investească ar trebui să înțeleagă riscurile și să nu bage mai mult decât își permite să piardă.
Cum funcționează, de fapt, securitatea prin staking?
Stakingul nu e doar o metodă de a face bani pasivi. E fundamentul securității rețelelor blockchain de tip proof-of-stake. Când validatorii blochează tokeni pentru a participa la consens, au un interes financiar direct să se comporte corect. Dacă validează tranzacții frauduloase sau încearcă să manipuleze rețeaua, riscă să piardă ce au blocat, prin ceea ce se numește slashing.
Avalanche a ales să nu implementeze penalizări de slashing, ceea ce a atras atât laude, cât și critici în comunitate. Unii spun că reduce barierele de intrare pentru validatori și încurajează participarea mai largă.
Alții se îngrijorează că absența penalizărilor ar putea compromite securitatea pe termen lung dacă validatorii nu au nimic de pierdut. Până acum, rețeaua a funcționat stabil de la lansare, dar e un aspect pe care investitorii ar trebui să îl aibă în vedere când evaluează riscurile.
Povestea Avalanche până acum
De la lansarea din septembrie 2020, Avalanche a parcurs un drum impresionant. În 2021, Ava Labs a strâns 230 de milioane de dolari de la investitori precum Polychain Capital și Three Arrows Capital, bani care au permis accelerarea dezvoltării.
Tot atunci au lansat programul Avalanche Rush, dotat cu 180 de milioane de dolari pentru atragerea proiectelor DeFi pe platformă. A funcționat: zeci de proiecte au migrat sau s-au lansat pe Avalanche.
În același an, un parteneriat cu Deloitte pentru gestionarea ajutoarelor de urgență în SUA a adus rețeaua în atenția lumii tradiționale de afaceri. Au urmat colaborări cu Amazon Web Services în 2023 pentru îmbunătățirea infrastructurii, un parteneriat pentru ticketing în Turcia în 2024, și chiar o înțelegere cu Federația Internațională de Șah pentru publicarea datelor turneelor pe blockchain. Diversitatea cazurilor de utilizare arată că platforma nu e doar despre speculație financiară, ci găsește aplicații reale în domenii variate.
Ce urmează și când putem aștepta o decizie?
VanEck așteaptă acum verdictul SEC. Au depus deja trei amendamente la dosarul inițial, răspunzând la întrebările și cerințele autorității de reglementare. Procesul poate dura câteva luni, dar observatorii pieței par optimiști că de data asta lucrurile vor merge.
Anthony Scaramucci, de exemplu, fostul director de comunicații al Casei Albe și acum un investitor activ în crypto, a menționat recent că Avalanche e una dintre platformele lui preferate pentru proiecte conforme cu reglementările.
Dacă SEC aprobă, VAVX ar deveni unul dintre primele ETF-uri din lume care combină expunerea la un activ digital cu generarea activă de randamente din staking. Ar fi un precedent important pentru întreaga industrie, demonstrând că produsele financiare tradiționale pot integra cu succes mecanismele native ale tehnologiei blockchain fără a compromite protecția investitorilor.
Pentru ecosistemul Avalanche, un ETF de succes ar însemna validare majoră și, probabil, un val nou de capital instituțional. Cu o capitalizare de circa 5 miliarde de dolari și activitate pe lanț în creștere constantă, rețeaua pare pregătită pentru următorul pas în evoluția sa.
Rămâne de văzut cum se vor mișca lucrurile la Washington, dar direcția generală pare clară: lumea crypto și finanțele tradiționale se apropie din ce în ce mai mult, iar ETF-urile cu staking par să fie următoarea frontieră.
