Pe 20 noiembrie 2025, Texas a făcut ceva ce nimeni nu mai făcuse până acum în Statele Unite. A cumpărat Bitcoin cu bani publici.
Nu vorbim de o declarație de intenție sau de un proiect de lege rămas în sertar, ci de o tranzacție reală, în valoare de 10 milioane de dolari, executată prin intermediul fondului IBIT administrat de BlackRock. E genul de știre care, acum câțiva ani, ar fi părut science fiction.
Cum s-a ajuns aici?
Povestea nu a început pe 20 noiembrie, evident. În iunie 2025, guvernatorul Greg Abbott a semnat legea SB 21, un act normativ cu un nume pompos: Texas Strategic Bitcoin Reserve and Investment Act.
Practic, legea a deschis ușa pentru ca statul să poată deține Bitcoin ca parte din portofoliul său de active pe termen lung. Discuțiile în capitala Austin au durat luni bune, iar susținătorii ideii au venit cu un argument greu de ignorat: de ce să nu ai măcar opțiunea de a investi în activul cu cea mai bună performanță din ultimii zece ani?
Senatorul Charles Schwertner, unul dintre oamenii din spatele proiectului, a tot repetat acest lucru în dezbaterile publice. Da, Bitcoin n-a fost mereu numărul unu în clasamentele anuale. Au existat ani în care a scăzut dramatic, perioade în care părea că totul se prăbușește. Dar dacă te uiți la o fereastră de zece ani, nimic altceva nu s-a apropiat de randamentele sale. Și asta a contat pentru legislatorii texani.
Giovanni Capriglione, reprezentant de stat, a fost cel care a pus efectiv lucrurile în mișcare. Propunerea lui originală conținea detalii destul de tehnice: stocare la rece obligatorie, perioade minime de deținere, chiar și posibilitatea ca cetățenii texani să contribuie voluntar la fond. Se vede că omul și-a făcut temele și a înțeles că nu poți trata Bitcoin ca pe orice alt activ financiar.
Ce s-a cumpărat de fapt și cum?
Aici lucrurile devin interesante din punct de vedere tehnic. Texas nu a cumpărat Bitcoin direct, cel puțin nu deocamdată. A ales să investească prin ETF-ul iShares Bitcoin Trust, cunoscut pe piață sub simbolul IBIT. Pentru cine nu e familiarizat cu instrumentele financiare, un ETF e un fond care urmărește prețul unui activ, în cazul ăsta Bitcoin, și se tranzacționează la bursă ca orice acțiune.
De ce această alegere? Pentru că e mai simplu din punct de vedere al conformității cu reglementările existente. Statul nu avea încă infrastructura necesară pentru a deține direct criptomonede, iar achiziția prin ETF a oferit o soluție rapidă și legală.
Lee Bratcher, președintele Texas Blockchain Council, a anunțat tranzacția pe 25 noiembrie. Prețul mediu de achiziție a fost undeva în jurul a 87.000 de dolari per Bitcoin. Din cei 10 milioane alocați, doar 5 milioane au fost investiți până acum. Restul va veni în etapele următoare.
Kelly Hancock, trezorierul statului, supervizează întregul demers prin Texas Treasury Safekeeping Trust Company. Entitatea asta gestionează deja cam 667 de milioane de dolari în fondul SPY, care urmărește indicele S&P 500, plus vreo 34 de milioane într-un fond Janus Henderson. Deci Bitcoin intră într-un portofoliu destul de serios, nu într-un experiment izolat.
Planul pentru viitor
Oficialii texani au ținut să precizeze că varianta cu ETF e temporară. Statul vrea să treacă la custodie directă, adică să dețină efectiv Bitcoin, nu doar expunere la prețul lui. În momentul de față, se desfășoară un proces de selecție pentru a găsi furnizori de servicii de securitate și stocare potriviți.
Tranziția asta nu e simplă. Stocarea criptomonedelor implică provocări tehnice cu totul diferite de cele ale instrumentelor financiare clasice. Vorbim de chei private, portofele digitale, protocoale de securitate. Lucruri pe care un departament de trezorerie tradițional nu le-a gestionat niciodată. Autoritățile par conștiente că nu pot grăbi procesul fără să riște securitatea fondurilor.
Bratcher a explicat că achiziția prin ETF a permis statului să respecte calendarul legislativ. Altfel spus, puteau să aștepte luni sau chiar ani până finalizau infrastructura de custodie, sau puteau să înceapă acum și să facă trecerea mai târziu. Au ales a doua variantă, ceea ce pare o decizie pragmatică.
Contextul politic din spatele deciziei
N-ar fi corect să vorbim despre această inițiativă fără să menționăm elefantul din cameră. Senatorul Schwertner a recunoscut deschis că președintele Donald Trump l-a inspirat. Trump a declarat de mai multe ori că vrea să transforme Statele Unite în capitala mondială a criptomonedelor, iar acest tip de retorică a dat curaj legislatorilor din mai multe state să propună legi similare.
Conform unor date din acest an, 36 de proiecte de lege referitoare la rezerve de Bitcoin au fost active în 19 state americane. Texas nu e singurul care explorează ideea, dar e primul care a trecut efectiv la fapte. New Hampshire și Arizona au adoptat deja legi care permit achiziții de Bitcoin la nivel statal, dar nu au executat încă tranzacții.
Un detaliu interesant: majoritatea acestor legi pun o condiție privind capitalizarea de piață a criptomonedelor eligibile. De obicei, pragul e de 500 de miliarde de dolari, ceea ce limitează practic opțiunile la Bitcoin și, eventual, Ethereum. Nu vei vedea prea curând un stat american cumpărând Dogecoin cu bani publici.
Critici și semne de întrebare
Nu toată lumea e entuziasmată de această mișcare. Unii critici au subliniat că suma investită e aproape neglijabilă în raport cu bugetul total al statului. Când ai un buget bienal de 338 de miliarde de dolari, 10 milioane reprezintă o picătură în ocean. Cineva a făcut o comparație destul de acidă: e ca și cum o persoană cu un venit de 80.000 de dolari pe an ar investi 4 dolari la bursă.
Bill Maurer, profesor la Universitatea din California și expert în sisteme monetare alternative, a sugerat că o parte din motivație ține de generarea de publicitate. A comparat inițiativa texană cu episoadele în care diverși primari au anunțat cu surle și trâmbițe că își vor primi salariile în Bitcoin, doar ca apoi să se lovească de obstacole practice și să renunțe discret.
Pe de altă parte, susținătorii argumentează că valoarea simbolică depășește cu mult dimensiunea financiară. Faptul că un stat major adoptă oficial Bitcoin ca activ de rezervă trimite un semnal către piață și către alți actori instituționali. Într-un domeniu unde legitimitatea rămâne o provocare, acest tip de validare instituțională contează enorm.
Ce fac alții în același timp?
Texas nu acționează într-un vid. Piața criptomonedelor a văzut o creștere a interesului instituțional în ultimii ani, iar tendința pare să se accelereze. Fundația Universității Harvard, de exemplu, și-a crescut recent participația în IBIT la 442,8 milioane de dolari. E cea mai mare investiție singulară raportată de această instituție.
Al Warda Investments din Abu Dhabi și Universitatea Emory au majorat și ele expunerea la ETF-urile de Bitcoin în ultimele luni.
New Hampshire a mers chiar mai departe și a emis prima obligațiune municipală garantată cu Bitcoin din lume. Sistemul funcționează cam așa: companiile private pot împrumuta fonduri folosind Bitcoin ca garanție, dar trebuie să depună criptomonede în valoare de aproximativ 160% din suma împrumutată.
Dacă valoarea garanției scade sub anumite praguri, lichidarea se declanșează automat. E un mecanism sofisticat care arată cât de mult s-a maturizat infrastructura din jurul criptomonedelor.
Riscurile despre care nu se vorbește prea mult
Volatilitatea Bitcoin rămâne problema principală pentru orice investitor instituțional, cu atât mai mult pentru o entitate publică. Imaginați-vă scenariul în care prețul scade cu 30% într-o lună. Titlurile din presă ar fi devastatoare, iar contribuabilii ar avea întrebări legitime. Nu e un scenariu fantezist, s-a întâmplat de mai multe ori în istoria Bitcoin.
Faptul că statul a ales inițial calea ETF-ului introduce și un nivel suplimentar de dependență. Până la finalizarea sistemelor de custodie proprii, Texas nu deține efectiv Bitcoin, ci unități într-un fond. Nu e același lucru, chiar dacă expunerea la preț e similară.
Observatorii pieței vor urmări cu atenție cât de repede reușește Texas să facă tranziția către custodia directă. Dezvoltarea unor sisteme de stocare securizate va fi esențială pentru credibilitatea pe termen lung a întregului program.
Momentul achiziției și ce ne spune piața
Tranzacția Texas a avut loc într-o perioadă în care Bitcoin se afla sub presiune. Prețul oscila între un suport în jurul valorii de 85.000 de dolari și o rezistență aproape de 88.000 de dolari. Analiștii observaseră semne de slăbiciune pe intervalele de timp mai mari, deși indicatorii tehnici sugerau posibilitatea unui raliu de corecție.
Oficialii texani au subliniat că strategia lor nu se bazează pe timing-ul pieței. Nu încearcă să cumpere la minim și să vândă la maxim. Ideea e să acumuleze pe termen lung, indiferent de fluctuațiile pe termen scurt. Legea SB 21 impune revizuirea deținerilor la fiecare doi ani, dar planul actual nu prevede vânzarea activelor. E o abordare de tip „buy and hold” aplicată la nivel statal.
Unii susținători au descris momentul achiziției ca fiind oportun, subliniind că prețul era mai jos decât maximele recente. Alții ar spune că e imposibil să știi dacă 87.000 de dolari va părea un preț bun sau prost peste cinci ani. Probabil că adevărul e undeva la mijloc.
Ce urmează de aici?
Decizia Texas de a trata Bitcoin ca un activ de rezervă strategică marchează o schimbare în modul în care se gândesc finanțele publice. Până acum, rezervele statului însemnau lucruri precum obligațiuni guvernamentale, fonduri de indici bursieri, poate un pic de aur. Introducerea unei criptomonede în acest mix e un pas îndrăzneț, indiferent de sumele implicate.
Dacă experimentul texan se dovedește un succes, e foarte probabil să vedem alte state urmând exemplul. Dacă lucrurile merg prost, va deveni un studiu de caz despre ce nu trebuie făcut. Oricum ar fi, Texas a scris prima pagină a unui capitol nou în istoria finanțelor publice americane. Rămâne de văzut cum va continua povestea.
