Firma lui Vivek Ramaswamy trage un semnal de alarmă: noile reguli ar crea haos în piețe și ar penaliza nejustificat companiile inovatoare.

Știți momentele alea când simți că se schimbă ceva fundamental în piețele financiare? Păi, parcă suntem fix într-unul. Strive Asset Management tocmai a trimis o scrisoare destul de tăioasă către șefii de la MSCI, și motivul e unul care ar trebui să intereseze pe oricine urmărește piața crypto sau investițiile la bursă.

Pe scurt, MSCI vrea să scoată din indicii săi companiile care dețin prea mult Bitcoin. Mai exact, dacă peste jumătate din activele unei firme sunt în BTC, gata, afară din benchmark-uri. Sună simplu, dar implicațiile sunt uriașe și merită analizate cu atenție.

Strategy, fosta MicroStrategy, deține acum peste 650.000 de Bitcoin. MARA, Riot, alte companii de mining, toate ar fi afectate. Și nu vorbim de firme obscure, ci de companii listate pe Nasdaq, cu miliarde în capitalizare de piață.

De ce contează ce face MSCI?

Poate vă întrebați de ce ar conta ce zice o companie de indici. Hai să vă explic, pentru că aici e cheia întregii povești și merită să înțelegem mecanismul.

MSCI, prescurtare de la Morgan Stanley Capital International, e practic arbitrul a trilioane de dolari în investiții. Fondurile de pensii, ETF-urile mari, investitorii instituționali, toți se uită la indicii MSCI ca să știe ce să cumpere. Dacă ești în indice, banii vin automat prin fondurile pasive care urmăresc benchmark-ul. Dacă ieși din indice, se vând acțiunile tale, vrei nu vrei, pentru că fondurile sunt obligate să respecte compoziția indicelui.

E un mecanism pe care puțini îl înțeleg cu adevărat, dar care mișcă sume colosale. Când MSCI decide să includă sau să excludă o companie, urmează fluxuri de capital de miliarde de dolari, complet automate, fără ca vreun analist să se uite la fundamentele afacerii.

JPMorgan a făcut niște calcule și cifrele sunt de speriat. Doar excluderea Strategy ar putea genera vânzări automate de vreo 2,8 miliarde de dolari. Iar dacă și alți furnizori de indici copiază ideea MSCI, ajungem la aproape 9 miliarde în total. Asta nu e o glumă, e o avalanșă care ar zgudui serios prețul acțiunilor acestor companii.

Ce zice Strive și de ce merită ascultat?

Strive nu e o firmă oarecare. A fost fondată în 2022 de Vivek Ramaswamy, omul care a candidat la președinția SUA și care a devenit o voce influentă în dezbaterile despre capitalism și politică, și de Anson Frericks, fost șef la Anheuser-Busch. Misiunea lor declarată e să scoată politica din deciziile corporative americane și să readucă focusul pe randamentul acționarilor.

Au și piele în joc, deținând peste 7.500 de Bitcoin în portofoliul companiei. Nu vorbesc doar teoretic, ci ca participanți direcți în piață.

Scrisoarea lor către Henry Fernandez, directorul executiv al MSCI, ridică niște probleme reale pe care merită să le înțelegem în detaliu.

Haosul contabil care ar urma

Prima problemă ține de cum se raportează Bitcoin în bilanțuri. Companiile americane folosesc US GAAP, restul lumii folosește IFRS. Și diferențele nu sunt deloc mici.

Până de curând, în SUA, Bitcoin era tratat ca un activ intangibil. Puteai să îi înregistrezi scăderea de valoare, dar creșterea? Nici vorbă, nu o vedeai în bilanț până nu vindeai efectiv. Asta însemna că un Bitcoin cumpărat cu 30.000 de dolari și care acum valorează 100.000 apărea tot la 30.000 în rapoartele financiare, dacă nu cumva scăzuse între timp și trebuia depreciat.

Între timp, IFRS permite tratamente mai flexibile, uneori chiar evaluarea la prețul pieței. Standardele s-au schimbat și în SUA recent, permițând fair value accounting, dar implementarea variază de la companie la companie și de la auditor la auditor.

Ce înseamnă asta practic? Două companii cu exact aceeași cantitate de Bitcoin ar putea fi tratate complet diferit în funcție de standardul contabil pe care îl folosesc. Una rămâne în indice, cealaltă zboară afară, deși au expuneri identice. Depinde doar de unde are sediul și ce standard contabil aplică. Vă sună corect sau echitabil?

Pragul de 50 la sută nu prea ține apă

Aici e și mai interesant. Bitcoin e volatil, știm cu toții asta. Prețul poate să sară 15-20 la sută într-o lună fără niciun motiv anume, doar pe baza sentimentului de piață sau a unei știri.

Gândiți-vă la o companie care are active totale de 100 de milioane de dolari și Bitcoin de 45 de milioane. E sub prag, totul e bine, compania e în indice. Luna viitoare, Bitcoin crește cu 15 la sută. Dintr-o dată, deținerea valorează circa 52 de milioane, depășește pragul de 50 la sută, și compania trebuie scoasă din indice. Luna următoare, Bitcoin scade înapoi, și ce facem? O băgăm iar în indice?

Costurile de tranzacționare pentru fondurile care urmăresc indicii ar fi nebunești. Fiecare includere și excludere înseamnă comisioane de brokeraj, spread-uri, impact pe preț. Și cine le plătește? Noi, investitorii de rând, prin comisioanele mai mari și randamentele mai mici ale fondurilor în care am investit.

Și nici nu am atins subiectul instrumentelor derivate. Dacă o companie are expunere la Bitcoin prin contracte futures sau opțiuni, cum o calculezi? Dacă are un swap care îi dă expunere sintetică? MSCI nu a clarificat nimic din toate astea.

Dubla măsură care deranjează

Asta e, poate, cel mai puternic argument al celor de la Strive și cel care ar trebui să dea de gândit tuturor. Indicii MSCI includ fără nicio problemă companii petroliere care stau pe rezerve uriașe de țiței. ExxonMobil, Chevron, toate sunt acolo, deși valoarea lor depinde enorm de prețul barilului care fluctuează constant.

Companiile miniere de aur sunt la locul lor în benchmark-uri, deși valoarea lor depinde aproape total de prețul unciei de aur. Barrick Gold, Newmont, nimeni nu le exclude pentru că au active în sol care variază în valoare.

Dar dacă ți-ai pus banii în Bitcoin? Afară cu tine din indici.

Strive spune, pe bună dreptate, că asta nu mai e neutralitate. E o judecată de valoare despre ce active sunt acceptabile și ce active nu sunt. Și nu ăsta ar trebui să fie rolul unui furnizor de indici care se pretinde obiectiv și neutru.

Mesajul lor e simplu: lăsați piața să decidă. Cine nu vrea expunere la companii cu Bitcoin, poate alege indici speciali fără ele. Există deja variante pentru energie, tutun, armament, jocuri de noroc. De ce nu și pentru Bitcoin, în loc să schimbi regulile indicilor principali pentru toată lumea?

Bitcoin în trezorerie, o tendință care nu mai poate fi ignorată

Treaba cu trezoreriile în Bitcoin a început cam în 2020, când Michael Saylor de la MicroStrategy a zis: știți ce, am să pun rezervele companiei în BTC în loc de cash. La momentul ăla, lumea financiară l-a privit cu o combinație de curiozitate și scepticism. Apoi a mai cumpărat. Și iar. Și iar.

Acum, Strategy deține Bitcoin de zeci de miliarde de dolari. Compania s-a transformat radical față de ce era în 2019, iar Saylor a devenit un fel de profet al Bitcoin-ului pentru investitorii instituționali. Îl vezi la conferințe, pe Twitter, peste tot explicând de ce Bitcoin e viitorul rezervelor corporative.

De ce ar face o companie asta? Păi, gândiți-vă: banii lichizi se devalorizează constant. Inflația îi mănâncă bucată cu bucată. Băncile centrale tipăresc fără oprire, am văzut asta în 2020-2021 la un nivel fără precedent. Dacă ai rezerve de cash mari pe bilanț, practic pierzi bani stând pe loc doar prin erodarea puterii de cumpărare.

Bitcoin, cu oferta lui fixă de 21 de milioane de monede care nu poate fi mărită de nicio bancă centrală, pare o alternativă pentru unii. Sigur, e riscant, volatilitatea e mare și nu e pentru toată lumea. Dar pentru companiile care cred în adoptarea pe termen lung și sunt dispuse să accepte volatilitatea pe termen scurt, calculul pare să aibă sens.

Ce zice Saylor despre toată povestea?

Saylor a răspuns zvonurilor și preocupărilor legate de excluderea din indici cu clarificări importante. Strategy, zice el, nu e un fond de investiții. Nu e un trust. Nu e un vehicul pasiv. E o companie operațională care are și o afacere de software de business intelligence de vreo 500 de milioane de dolari pe an.

Faptul că au ales să țină Bitcoin în loc de cash în trezorerie nu le schimbă natura fundamentală. La fel cum o companie care ține obligațiuni corporative în trezorerie nu devine brusc un fond de obligațiuni, sau una care ține aur nu devine un fond de metale prețioase.

Argumentul are o logică solidă. Trezoreria e trezorerie, indiferent în ce e denominată. Dar rămâne de văzut dacă MSCI va fi de acord cu această perspectivă.

Minerii de Bitcoin, între cripto și inteligență artificială

Companiile de mining sunt într-o situație și mai complicată și mai nuanțată. MARA, Riot, Hut 8, CleanSpark, toate și-au diversificat afacerile în ultimii ani într-un mod care nu era anticipat acum cinci ani. Nu mai sunt doar fabrici de hash-uri care consumă energie și produc Bitcoin.

Multe au intrat serios în zona centrelor de date pentru inteligență artificială, un sector în plină explozie. Au infrastructură construită, au acces la energie ieftină negociată pe termen lung, au experiență cu răcirea echipamentelor care generează multă căldură. De ce să nu închirieze această capacitate pentru antrenarea modelelor AI, care au exact aceleași nevoi?

Unele oferă servicii de cloud computing, altele vând excesul de energie către rețeaua electrică în momentele de vârf când prețurile sunt mari. Sunt afaceri operaționale reale, cu venituri diversificate și contracte pe termen lung.

Să le scoți din indici pentru că au și Bitcoin pe bilanț, pe care oricum îl extrag ca parte a activității lor, ar însemna să ignori complet această evoluție a modelelor lor de business.

Unde ar putea duce toate astea?

Strive ridică o problemă care depășește cu mult disputa imediată cu MSCI: ce se întâmplă cu inovația financiară americană dacă regulile de pe Wall Street penalizează adoptarea de noi tehnologii și clase de active?

Companiile ar putea să se mute. Nu e science fiction, e logică economică simplă. Jurisdicțiile cu tratament IFRS devin instantaneu mai atractive. Singapore, Elveția, Emiratele Arabe, Hong Kong, toate au reguli mai prietenoase sau mai clare pentru activele digitale. Iar America ar pierde un avantaj competitiv pe care l-a avut istoric în inovația financiară.

Nu e un scenariu exagerat. Am văzut deja cum o parte din industria cripto s-a mutat efectiv în afara SUA din cauza incertitudinii regulatorii de sub administrația anterioară. Exchange-uri mari, proiecte DeFi, companii de infrastructură, multe au preferat alte jurisdicții. De ce ar fi diferit de data asta?

Vivek Ramaswamy și războiul împotriva ESG

Să înțelegem și contextul mai larg în care se desfășoară această dispută. Strive nu a apărut din senin și nu e doar o firmă de investiții oarecare. Ramaswamy a fondat compania tocmai ca să lupte împotriva a ceea ce el numește politizarea finanțelor și capitalismul woke.

Criteriile ESG, adică cele de mediu, sociale și de guvernanță, au devenit în ultimii ani un fel de filtru omniprezent prin care trec deciziile de investiții ale marilor fonduri. Strive consideră că asta distorsionează piețele și reduce randamentele pentru investitorii obișnuiți care vor doar să-și crească economiile, nu să facă activism social prin portofoliul de pensii.

Din perspectiva lor, propunerea MSCI face exact asta: impune o viziune despre ce e bine și ce e rău, ce active sunt acceptabile și ce active nu sunt, în locul pieței libere. Dacă investitorii nu vor companii cu Bitcoin, pot alege fonduri care le exclud. Dar să le excluzi tu din indicii principali, fără ca investitorii să aibă de ales? Asta depășește rolul legitim al unui furnizor de benchmark-uri.

Când se decide și ce urmează?

MSCI a zis că anunță decizia finală pe 15 ianuarie 2026, chiar înainte de revizuirea trimestrială a indicilor din februarie. Perioada de comentarii publice s-a încheiat, iar Strive e departe de a fi singura voce critică din industrie.

Mai multe companii din industria activelor digitale și firme de investiții specializate au trimis scrisori similare. Argumentele se repetă în diverse forme: inconsistență în aplicare, volatilitate care ar genera intrări și ieșiri frecvente, tratament diferențiat față de alte industrii cu expuneri similare la active volatile. Rămâne de văzut dacă MSCI va asculta sau va merge înainte cu planul inițial.

Pe de o parte, MSCI are responsabilitatea de a menține indicii cât mai reprezentativi pentru piață și cât mai ușor de urmărit de către fonduri. Pe de altă parte, excluderea unor companii pe criterii care par arbitrare sau cel puțin discutabile ar putea submina tocmai credibilitatea pe care vor să o protejeze.

Ce înseamnă asta pentru investitorii obișnuiți?

Poate vi se pare că toată discuția e pentru jucătorii mari, pentru fonduri de miliarde și instituții. Dar nu e chiar așa, și asta ar trebui să ne intereseze pe toți.

Dacă aveți un fond de pensii, un ETF pe indicele global, sau orice investiție pasivă care urmărește un benchmark MSCI sau derivat din el, sunteți afectați direct. Fondurile în care ați investit ar trebui să vândă acțiunile companiilor excluse, generând costuri de tranzacționare care se reflectă în randamentul vostru. Și ați pierde automat expunerea la o clasă de active în creștere fără să aveți de ales în privința asta.

Pentru cei care vor să țină pasul cu evoluțiile din piața cripto și să înțeleagă cum afectează piețele tradiționale, știri crypto e un loc bun de unde să începi să te informezi. E important să rămâi la curent, mai ales când se iau decizii care îți pot afecta portofoliul și economiile fără ca tu să ai vreun cuvânt de spus.

O privire spre ce vine

Oricum ar decide MSCI în ianuarie, un lucru e clar: Bitcoin a ajuns prea mare ca să mai fie tratat ca o curiozitate marginală sau ca o modă trecătoare. Companii listate pe cele mai mari burse din lume dețin zeci de miliarde în Bitcoin. ETF-urile spot pe Bitcoin aprobate în SUA au atras sute de miliarde în fluxuri într-un singur an. Instituții financiare majore de la BlackRock la Fidelity oferă custodie și tranzacționare.

Granița dintre finanțele tradiționale și cele digitale se estompează tot mai mult, iar cei care stabilesc regulile jocului trebuie să țină pasul cu această realitate în schimbare.

Argumentul Strive, că indicii ar trebui să reflecte piața așa cum e ea și nu să o modeleze conform unor preferințe, are sens și merită luat în serios. Dar și preocupările MSCI despre natura schimbătoare a unor companii care devin din ce în ce mai dependente de prețul unui singur activ nu sunt complet lipsite de merit. Probabil soluția e undeva la mijloc, poate sub forma unor indici separate pentru investitorii care vor să evite expunerea, sau a unor praguri mai nuanțate și a unor reguli de tranziție.

Ceea ce știm sigur e că astfel de dezbateri vor deveni tot mai frecvente pe măsură ce activele digitale se integrează în mainstream. Bitcoin, Ethereum, activele tokenizate, stablecoin-urile, toate pun presiune pe cadrul tradițional al piețelor de capital care a fost construit pentru o lume fără astfel de instrumente. Modul în care vor fi rezolvate aceste tensiuni va defini peisajul investițiilor pentru următorii zeci de ani.

Ianuarie 2026 se anunță interesant pentru întreaga industrie financiară. Decizia MSCI va fi urmărită cu atenție nu doar de sectorul cripto, ci de toți cei care gestionează bani sau care au economii investite pasiv. Pentru că, indiferent de rezultat, precedentul creat va conta enorm pentru viitorul integrării activelor digitale în finanțele globale.