Industria inteligenței artificiale trece printr-o perioadă tulbure. Procesele se înmulțesc, acuzațiile de furt intelectual curg din toate direcțiile, iar companiile care au construit modele generative pe seama conținutului altora încep să simtă presiunea.
În mijlocul acestui haos, două firme din lumea blockchain au decis că e momentul să propună o soluție. Pe 29 ianuarie, Story Protocol și OpenLedger au anunțat un standard comun care ar trebui să permită antrenarea sistemelor AI pe conținut licențiat în mod transparent, cu plăți automate către cei care dețin drepturile.
Timing-ul nu e întâmplător. Peste cincizeci de procese rulează în instanțele federale din Statele Unite, iar printre reclamanți găsim nume grele: New York Times, Getty Images, Disney, Universal Music, dar și scriitori individuali care și-au văzut cărțile folosite fără acordul lor.
OpenAI, Google, Meta, Anthropic, Midjourney – toți se apără de acuzații care ar putea costa miliarde de dolari în despăgubiri.
De unde vine nevoia unui alt sistem?
Proprietatea intelectuală valorează enorm la nivel global. Veniturile anuale din licențiere depășesc 500 de miliarde de dolari. Și totuși, pentru un creator obișnuit, drumul spre a-și monetiza opera rămâne lung și costisitor.
Un muzician independent sau un artist digital care vrea să licențieze ce a creat trebuie să treacă prin contracte, avocați și proceduri care pot dura luni și costă sume pe care mulți nu și le permit.
Problema s-a agravat odată cu apariția modelelor generative. ChatGPT, Claude, Midjourney, DALL-E și toate celelalte au fost hrănite cu cantități uriașe de text, imagini și sunete adunate de pe internet. Cine a dat acordul? În cele mai multe cazuri, nimeni.
Odată ce o operă ajunge în setul de date al unui model, dispare efectiv orice urmă a ei. Creatorii nu știu cum le e folosită munca, companiile nu au cum să dovedească originea datelor, iar dezvoltatorii de AI funcționează într-o zonă gri din ce în ce mai problematică.
Story Protocol și OpenLedger propun ceva diferit. În loc să trateze proprietatea intelectuală ca pe un element separat de infrastructura digitală, cele două vor să integreze drepturile, atribuțiile și plățile chiar în structura sistemelor AI.
Mecanismul din spatele parteneriatului
Standardul funcționează pe două paliere care se completează reciproc. Story Protocol devine un fel de registru central pentru proprietate intelectuală – stabilește cine deține ce, în ce condiții poate fi folosit, ce opere derivate sunt acceptate și cum se împart banii.
OpenLedger se ocupă de partea de execuție: verifică respectarea licențelor în timpul antrenării și al utilizării modelelor, demonstrează criptografic cum a fost folosită fiecare bucată de conținut și direcționează plățile acolo unde trebuie, automat, fără intervenție umană.
Ce face Story Protocol?
Story Protocol e un blockchain construit de la zero pentru gestionarea proprietății intelectuale. L-au fondat în 2022 Seung-yoon Lee și Jason Zhao – ultimul lucrase anterior la Google DeepMind. Au strâns peste 140 de milioane de dolari de la investitori precum a16z Crypto, Polychain Capital și Samsung NEXT, ceea ce spune ceva despre încrederea pe care o au finanțatorii în proiect.
Ideea centrală e aceea de „proprietate intelectuală programabilă”. Când înregistrezi o operă pe Story Protocol, aceasta devine un activ digital – un NFT, dacă vrem să folosim jargonul – care include și termeni de utilizare codificați. Contractele inteligente stabilesc automat condițiile de licențiere, procentele de redevențe, ce derivate sunt permise și cine primește credit pentru ce.
Piesa de rezistență a sistemului poartă numele de Programmable IP License, prescurtat PIL. Funcționează ca o punte între lumea blockchain și cea juridică tradițională. La fel cum un stablecoin precum USDC leagă criptomonedele de dolari reali, PIL leagă regulile de pe blockchain de aplicabilitatea lor în fața unui judecător. Practic, fiecare licență PIL e un contract legal valid, doar că automatizat prin cod. Nu mai ai nevoie de avocați pentru fiecare tranzacție, iar termenii se execută singuri.
Ce aduce OpenLedger?
OpenLedger e un blockchain specializat pentru inteligență artificială, construit pe Optimism Stack ca rețea de nivel doi pe Ethereum. Au obținut 8 milioane de dolari în finanțare de la Polychain Capital și Borderless Capital, iar modelul lor de afaceri se bazează pe ceea ce ei numesc „Datanets” – rețele de date unde utilizatorii contribuie cu informații structurate și primesc recompense în schimb.
Toate operațiunile din ecosistem se întâmplă on-chain: încărcarea datelor, antrenarea modelelor, creditarea recompenselor, votul în cadrul guvernanței. Asta înseamnă transparență totală – oricine poate verifica ce s-a întâmplat și când.
Mecanismul cheie se numește „Proof of Attribution” și înregistrează pe blockchain originea fiecărui set de date, a fiecărui model și a fiecărui agent AI. Când un model e antrenat pe anumite date sau când generează ceva bazat pe o anumită sursă, sistemul poate dovedi asta criptografic și poate distribui plățile în consecință.
Ce se întâmplă în instanțe?
Contextul juridic din ultimul an a fost intens. 2025 a adus primele decizii serioase pe tema utilizării corecte – așa-numitul „fair use” – în antrenarea AI, iar rezultatele au fost mixte.
În iunie, o instanță din California a dat dreptate companiei Meta, considerând că folosirea cărților protejate de drepturi de autor pentru antrenarea unui model generativ intră sub incidența fair use. Dar lucrurile nu au mers la fel peste tot. Anthropic a ajuns la o înțelegere de 1,5 miliarde de dolari într-o acțiune colectivă intentată de autori de cărți care susțineau că le-au fost folosite operele fără consimțământ.
Cazul New York Times versus OpenAI și Microsoft continuă să atragă atenția. Recent, instanța a forțat OpenAI să predea 20 de milioane de conversații ChatGPT anonimizate, respingând argumentele despre confidențialitatea utilizatorilor. Judecătorul a observat că, spre deosebire de subiecții unor interceptări telefonice, utilizatorii ChatGPT „și-au trimis voluntar comunicările” către platformă. Diferența contează din punct de vedere legal.
În toată această incertitudine, standardul propus de Story Protocol și OpenLedger apare ca o alternativă pentru companiile care nu vor să aștepte verdictele tribunalelor. În loc să riște procese care pot dura ani, pot adopta un sistem care asigură de la început conformitatea cu drepturile de autor și plata creatorilor.
Unde ar putea fi folosit?
Aplicația cea mai evidentă e antrenarea la scară largă a modelelor de limbaj. Dar arhitectura permite și scenarii mai interesante: agenți AI care negociază și cumpără licențe în timp real, sau platforme de conținut generat de AI care distribuie automat redevențe către creatorii originali.
Antrenare pe date licențiate
Companiile care dezvoltă modele generative ar putea folosi standardul pentru a documenta clar de unde vin datele de antrenare. În loc să adune tot ce găsesc pe internet, ar accesa seturi de date din ecosistemul OpenLedger, fiecare cu termeni de licențiere stabiliți prin Story Protocol.
Utilizarea fiecărei bucăți de conținut se înregistrează on-chain. Când modelul antrenat produce venituri, banii se distribuie automat proporțional cu contribuția fiecărui set de date.
Agenți AI care fac afaceri între ei
Story Protocol a lansat deja un cadru experimental numit Agent TCP/IP, prin care agenții AI pot tranzacționa proprietate intelectuală fără intervenție umană. Pare science fiction, dar ideea e că un agent ar putea cumpăra dreptul de a folosi un anumit stil creativ sau un set de date de antrenare, cu execuție verificabilă pe blockchain și aplicabilitate juridică în lumea reală.
Creatori independenți
Pentru un fotograf, un scriitor sau un producător de muzică, standardul ar însemna acces la o piață globală pentru opera lor, fără să treacă prin intermediari. Îți înregistrezi imaginile pe Story Protocol, stabilești termeni de licențiere automată pentru utilizarea în antrenarea AI și primești plăți de fiecare dată când fotografiile tale contribuie la rezultatele unui model. Fără contracte individuale, fără negocieri, cu transparență completă.
Problemele care rămân
Oricât de bine ar suna teoria, există obstacole serioase. Legislația privind proprietatea intelectuală variază mult de la o țară la alta. O licență on-chain precum PIL ar putea întâmpina dificultăți în instanțele din anumite jurisdicții. Alinierea cu cadrele juridice existente va lua timp.
Scalabilitatea e o altă problemă. Un model de limbaj modern poate fi antrenat pe miliarde de exemple din milioane de surse. Să gestionezi trasabilitatea și plățile pentru un volum atât de mare de tranzacții necesită soluții tehnice robuste și costuri rezonabile. Nu e clar încă dacă infrastructura actuală poate face față.
Și apoi e întrebarea adoptării. Ca standardul să conteze cu adevărat, trebuie ca suficient de mulți creatori să-și înregistreze opera și suficient de mulți dezvoltatori AI să aleagă să folosească date licențiate în loc de cele adunate la întâmplare. Presiunea juridică ar putea accelera tranziția, dar nimeni nu știe cât de repede.
Ce spun cei implicați?
Ram, unul dintre contributorii principali la OpenLedger, a rezumat logica parteneriatului într-o frază: „AI nu poate scala pe ambiguitate juridică. Dacă inteligența devine infrastructură economică, proprietatea intelectuală trebuie să fie programabilă, aplicabilă și monetizată din start. Story stabilește ce IP poate fi folosit. OpenLedger stabilește cum e folosit în AI.”
Colaborarea face parte dintr-o mișcare mai largă în industriile crypto și AI – încercarea de a construi infrastructură care combină verificarea criptografică cu fluxurile de lucru ale învățării automate. Pe măsură ce reglementările se înăspresc, transparența în privința originii datelor ar putea deveni obligatorie, nu opțională.
Unele companii media au și început să semneze acorduri de licențiere cu dezvoltatorii AI. News Corp are un parteneriat cu OpenAI. Warner Music a ajuns la o înțelegere cu Suno, o platformă de generare muzicală bazată pe AI, care permite modele licențiate și opțiuni de participare pentru artiști. Aceste acorduri sugerează că viitorul ar putea arăta mai degrabă ca un sistem de parteneriate decât ca o serie nesfârșită de procese.
O viziune pentru economia creativă
Dincolo de aspectele tehnice, Story Protocol și OpenLedger propun o viziune asupra modului în care ar putea funcționa economia creativă într-o lume dominată de inteligență artificială. În modelul lor, creatorii nu sunt dați la o parte de progresul tehnologic, ci integrați în chiar fundamentul sistemului.
Un articol de blog, o fotografie, un set de date specializat – oricare dintre acestea ar putea genera venituri continue pe măsură ce e folosit în antrenarea și operarea sistemelor AI.
OpenLedger numește asta „Payable AI” – inteligență artificială plătibilă. Contribuțiile de date generează venituri automate prin contracte inteligente, similar cu modul în care YouTube recompensează creatorii pentru vizualizări. Diferența e că sistemul funcționează la nivel de infrastructură, nu de platformă. Orice dezvoltator AI poate participa fără să depindă de un intermediar centralizat.
Pentru lumea blockchain, această colaborare arată o aplicație concretă a tehnologiei, dincolo de speculații financiare. Proprietate intelectuală programabilă, trasabilitate verificabilă criptografic, distribuție automată a plăților – sunt probleme reale cărora blockchain-ul le poate oferi răspunsuri. Dacă adopția crește, am putea vedea una dintre cele mai importante convergențe dintre tehnologia distribuită și economia creativă.
Merită menționat și contextul mai larg în care apare acest parteneriat. Încrederea publică în companiile de AI a scăzut constant în ultimii ani, iar scandalurile legate de datele de antrenare nu au ajutat.
Când s-a descoperit că anumite modele fuseseră antrenate pe cărți piratate descărcate de pe site-uri obscure, reacția publicului a fost previzibil negativă. Creatorii s-au simțit furați, utilizatorii s-au întrebat pe ce altceva au fost mințiți, iar companiile au intrat în defensivă.
Un sistem transparent, unde originea fiecărei bucăți de date e verificabilă și unde creatorii primesc compensații automate, ar putea restaura o parte din această încredere pierdută. Nu e doar o chestiune de conformitate legală, ci și una de imagine.
Companiile care vor demonstra că își obțin datele etic ar putea avea un avantaj competitiv pe termen lung, mai ales pe măsură ce consumatorii devin mai atenți la aceste aspecte.
Va deveni acest standard norma industriei sau va rămâne o nișă? Greu de spus acum. Ce e sigur e că presiunea pentru transparență și conformitate în antrenarea AI nu va scădea.
Cu zeci de procese în desfășurare și reglementări din ce în ce mai stricte la orizont, companiile care construiesc sisteme AI vor fi nevoite să găsească soluții pentru problema datelor de antrenare. Story Protocol și OpenLedger propun una dintre cele mai articulate viziuni de până acum. Rămâne să vedem câți vor fi dispuși să o adopte.
