Știrea a venit pe neașteptate pentru mulți, deși cei care urmăresc îndeaproape evoluțiile din spatele ușilor închise ale Wall Street-ului probabil intuiau că se pregătește ceva.

Comisia pentru Valori Mobiliare din SUA tocmai a dat aprobarea pentru ca DTCC, gigantul care procesează practic toate tranzacțiile bursiere americane, să înceapă tokenizarea activelor tradiționale. Da, ați citit bine. Acțiuni, obligațiuni, titluri de stat, toate pe blockchain.

Și nu vorbim de vreun startup ambițios sau de un experiment de laborator. DTCC mișcă anual cam 3 cvadriloane de dolari prin sistemele sale. Când o astfel de instituție primește permisiunea să joace pe terenul crypto, lucrurile devin serioase. Pentru ecosistemul criptomonedelor, vestea aduce în prim-plan un nume familiar: Chainlink. Dar să luăm lucrurile cu începutul.

Ce înseamnă de fapt această aprobare?

SEC a emis ceea ce se numește o scrisoare No-Action Letter. Pentru cine nu e familiarizat cu jargonul reglementatorilor americani, e practic un mod elegant de a spune: mergeți înainte, nu vă vom sta în cale atâta timp cât respectați ce ați promis. Nu e o lege nouă, nu e o reglementare oficială, dar oferă suficientă certitudine juridică pentru ca DTCC să se apuce de treabă fără să-și facă griji că o să primească o amendă sau un proces.

Aprobarea nu a picat din cer, evident. DTCC a lucrat ani de zile la acest proiect, demonstrând prin diverse teste pilot că știe ce face și că poate gestiona riscurile. Autorizația e valabilă trei ani și permite subsidiarei Depository Trust Company să tokenizeze active pentru participanții săi pe rețele blockchain aprobate în prealabil.

Acum, de ce contează asta? Ei bine, DTCC nu e doar o companie mare. E coloana vertebrală a pieței de capital americane. Aproape orice tranzacție cu acțiuni sau obligațiuni din Statele Unite trece cumva prin sistemele lor. Când ei adoptă o tehnologie nouă, efectele se simt peste tot, de la New York până la Tokyo.

Ce active vor fi tokenizate?

Programul nu acoperă orice. SEC și DTCC au preferat o abordare prudentă, concentrându-se pe active foarte lichide unde riscurile pot fi monitorizate mai ușor.

În primul rând, avem acțiunile din indicele Russell 1000. Asta înseamnă cele mai mari o mie de companii listate în SUA, de la Apple și Microsoft până la JPMorgan și Amazon. Practic, 93% din capitalizarea bursieră americană.

Nu e un experiment pe companii obscure, ci pe cele mai tranzacționate titluri din lume. Alegerea nu e întâmplătoare, aceste acțiuni au lichiditate enormă și mecanisme de preț foarte bine stabilite, ceea ce le face perfecte pentru testare.

Apoi sunt ETF-urile care urmăresc indici majori. Fondurile tranzacționate la bursă au devenit extrem de populare în ultimii ani, iar tokenizarea lor ar putea simplifica mult procesele de creare și răscumpărare a unităților. Mai puțină birocrație, mai puține costuri pentru toată lumea.

Dar partea cu adevărat interesantă sunt titlurile de stat americane. Bonuri, note, obligațiuni emise de Trezoreria SUA. Piața asta e cea mai mare și mai lichidă din lume, servind drept referință pentru evaluarea riscului la nivel global.

Dacă tokenizarea funcționează aici, efectele vor fi uriașe. Gândiți-vă doar cât de repede ar putea fi mutate garanțiile între contrapărți dacă totul s-ar întâmpla pe blockchain în loc să așteptăm zile întregi.

Cum funcționează de fapt tokenizarea?

Să clarificăm ceva de la început: nu se creează valori mobiliare noi și nu se modifică drepturile juridice ale activelor existente. Ce face DTCC e că generează reprezentări digitale ale drepturilor de proprietate care există deja în evidențele lor tradiționale.

Procesul arată cam așa. Când cineva vrea să tokenizeze o deținere, DTCC mută mai întâi valorile mobiliare din registrul central într-un cont omnibus digital. Contul ăsta funcționează ca o punte între lumea veche a evidențelor contabile și rețelele blockchain. Apoi se emit tokeni care reprezintă drepturile asupra activelor din cont, tokeni care pot circula pe blockchain-urile aprobate.

Ce e important de reținut e că versiunea tokenizată păstrează toate drepturile de proprietate și protecțiile pentru investitori. Nu vorbim de derivate sau instrumente sintetice, ci de aceleași active, doar că evidențiate și transferate altfel. Din punct de vedere juridic, nu se schimbă nimic fundamental.

Unde intervine Chainlink

Aici devine interesant pentru cei din lumea crypto. DTCC nu face totul singur. Are nevoie de o punte către multiplele rețele blockchain, iar partenerul ales pentru asta e tocmai platforma de oracole și interoperabilitate care a demonstrat deja că poate face treaba.

Relația dintre cele două organizații s-a cimentat anul trecut, când au lucrat împreună la proiectul Smart NAV. A fost un test în care au încercat să transmită date despre valoarea activelor nete ale fondurilor mutuale către mai multe blockchain-uri, folosind protocolul CCIP dezvoltat de Chainlink. Rezultatele au arătat că infrastructura poate livra date verificabile către orice rețea, fie ea publică sau privată.

Proiectul Smart NAV

La Smart NAV au participat niște nume grele: JPMorgan Chase, Franklin Templeton, BNY Mellon și încă vreo șapte instituții financiare majore. Ideea era să vadă dacă datele despre prețuri și rate pot fi distribuite pe platforme blockchain în loc de canalele tradiționale.

În mod normal, datele NAV pentru fonduri mutuale ajung la participanții de pe piață prin canale stabilite de zeci de ani. Procesul poate dura ore sau chiar zile. Smart NAV a propus să facă asta pe blockchain, aproape instantaneu.

Rezultatele au fost destul de încurajatoare. Datele livrate pe blockchain au putut fi integrate în tot felul de aplicații, de la fonduri tokenizate până la contracte inteligente care agregă informații pentru mai multe fonduri deodată. Raportul final a menționat că această capacitate poate susține explorări viitoare și poate alimenta aplicații precum cele de portofoliu pentru brokeri.

De ce CCIP contează?

Protocolul CCIP, adică Cross-Chain Interoperability Protocol, rezolvă o problemă practică destul de serioasă. DTCC ar putea avea nevoie să se conecteze la zeci sau sute de blockchain-uri diferite. Să construiască și să întrețină integrări separate pentru fiecare ar fi un coșmar logistic și financiar.

CCIP funcționează ca un strat de abstractizare. În loc de conexiuni multiple, DTCC folosește un singur punct de intrare care se ocupă de restul. Raportul lor de după Smart NAV spunea clar: ideea ca DTCC să se conecteze direct la fiecare rețea unde clienții fac afaceri nu e practică, având în vedere costurile și bătăile de cap care ar rezulta.

Dan Doney, CTO-ul DTCC, a explicat la un eveniment de industrie că parteneriatul cu platforma de oracole le permite să modernizeze sistemele de decontare mult mai repede decât ar fi putut altfel. Colaborarea facilitează, după spusele lui, actualizarea completă a piețelor financiare cu o viteză care pur și simplu n-ar fi fost posibilă pe cont propriu.

Ce câștigă piețele tradiționale?

Aprobarea SEC pentru DTCC nu e un eveniment izolat. Face parte dintr-o tendință mai largă de apropiere între finanțele clasice și tehnologiile blockchain. Și sunt câteva beneficii concrete care merită menționate.

În primul rând, decontarea în timp real. Acum, când cumperi acțiuni, tranzacția se decontează în două zile lucrătoare. Pentru obligațiuni, poate dura și mai mult. Întârzierea asta creează riscuri și blochează capital care ar putea fi folosit altfel.

Cu active tokenizate, transferul de proprietate poate avea loc aproape instantaneu, în momentul în care rețeaua confirmă tranzacția. Un administrator de active care a participat la teste pilot anterioare a raportat reducerea timpilor de procesare de la zile la minute. Nu e teorie, s-a întâmplat deja în condiții de test.

Apoi e chestiunea mobilității garanțiilor. Titlurile de stat și alte active de calitate sunt folosite des drept garanții în tranzacții financiare diverse. Procesul de a muta aceste garanții între contrapărți sau între jurisdicții e lent și costisitor. Tokenizarea ar putea permite transfer instantaneu. Frank La Salla, șeful DTCC, a menționat explicit asta printre beneficiile pe care le așteaptă.

Mai e și accesul permanent. Piețele bursiere tradiționale au program fix, cu sesiuni limitate la anumite ore. Blockchain-urile funcționează non-stop. Tokenizarea ar putea deschide calea către piețe accesibile 24/7, permițând investitorilor din toate fusurile orare să tranzacționeze când vor. Pentru investitorii internaționali care vor acces la piața americană, asta ar fi o schimbare majoră.

Și poate cel mai fascinant aspect: activele programabile. Contractele inteligente ar putea automatiza distribuirea dividendelor, plata cupoanelor pentru obligațiuni, exercitarea drepturilor de vot sau implementarea restricțiilor de transfer conform reglementărilor. Imaginați-vă câtă birocrație dispare dacă totul se întâmplă automat, conform unor reguli prestabilite.

Care blockchain-uri vor fi aprobate?

SEC n-a impus utilizarea unui anumit blockchain. A lăsat DTCC să stabilească standardele tehnice pe care platformele trebuie să le îndeplinească. În practică, organizația va menține o listă de rețele aprobate.

Participanții la program vor primi lista în lunile următoare, și decizia va conta enorm pentru ecosistemul crypto. Rețelele selectate vor primi un val de activitate și legitimitate instituțională. Cele excluse ar putea pierde teren în cursa pentru adoptarea de către sectorul financiar tradițional.

Autorizația acoperă atât rețele Layer 1, cât și soluții Layer 2, recunoscând că peisajul blockchain e divers. DTCC va putea alege platformele potrivite pentru diferite cazuri de utilizare, în funcție de ce prioritizează: securitate, viteză sau costuri de tranzacționare.

Când se întâmplă efectiv?

DTCC planifică să lanseze serviciul în a doua jumătate a lui 2026. Până atunci, trebuie să finalizeze cerințele de înregistrare, să stabilească procesele de aprobare pentru rețele și să construiască infrastructura necesară pentru operare la scară mare.

La început, serviciile vor fi disponibile doar pentru participanții DTC și clienții lor. Mediu controlat, monitorizare atentă. E o abordare prudentă care reflectă natura experimentală a programului. Vor să identifice problemele înainte să extindă.

Pe parcursul celor trei ani, DTCC va raporta periodic la SEC. Rapoartele vor include informații despre câte firme participă, ce valoare au drepturile tokenizate, ce blockchain-uri s-au folosit, dacă au fost incidente și când a trebuit DTCC să intervină pentru a reversa tranzacții. Aceste raportări vor ajuta regulatorul să decidă dacă extinde sau permanentizează programul.

Contextul mai larg

Decizia SEC nu vine din senin. Interesul pentru produse financiare pe blockchain a crescut constant, iar volumul lunar al tranzacțiilor cu active tokenizate a depășit recent 1,4 miliarde de dolari.

Primele valori mobiliare tokenizate din SUA au fost fonduri de piață monetară precum FOBXX de la Franklin Templeton și BUIDL de la BlackRock. Produse reale, reglementate, dar care au existat în afara sistemului DTCC. Emisiunea și decontarea pe blockchain au funcționat ca infrastructuri paralele, separate de arhitectura financiară centrală.

Aprobarea pentru DTCC schimbă asta. Pentru prima dată, infrastructura centrală de decontare a pieței americane va opera un sistem care reflectă deținerile existente pe blockchain-uri selectate. Separarea artificială dintre finanțele tradiționale și ecosistemul blockchain începe să dispară.

Provocările rămân

Să fim realiști, drumul către tokenizare pe scară largă nu e neted. Sunt destule obstacole de depășit.

Interoperabilitatea rămâne complicată. Da, protocoale precum CCIP ajută la comunicarea între blockchain-uri, dar integrarea cu sistemele tradiționale ale băncilor și brokerilor e altă poveste. Multe instituții operează cu sisteme informatice moștenite, construite acum decenii. Conectarea lor la noua infrastructură va necesita investiții mari și coordonare la nivel de industrie.

Cadrul juridic e încă în aer. Scrisoarea No-Action oferă un cadru temporar, dar nu rezolvă toate întrebările despre proprietatea asupra activelor tokenizate. Jurisdicții diferite pot avea interpretări diferite privind statutul legal al tokenilor, ceea ce poate crea complicații pentru tranzacțiile transfrontaliere.

Și nu trebuie ignorată securitatea cibernetică. Mutarea evidenței proprietății pe blockchain introduce noi vulnerabilități. Rețelele blockchain sunt în general rezistente la manipulare, dar punctele de interfață între sistemele vechi și cele noi pot fi ținte atractive pentru atacatori. DTCC va trebui să fie foarte atent la securitate.

Ce înseamnă pentru crypto?

Pentru cei din piața criptomonedelor, aprobarea SEC pentru DTCC e o validare importantă.

Tehnologia blockchain primește girul celei mai mari piețe de capital din lume. Asta ar putea accelera adoptarea instituțională și ar putea atrage capital nou către protocoalele care demonstrează utilitate concretă.

Platformele de interoperabilitate sunt poziționate bine să beneficieze de tendință. Cu cât mai multe active sunt tokenizate și mai multe instituții intră în spațiu, cu atât crește nevoia de infrastructură care să facă posibilă comunicarea între rețele diferite.

Următorii ani vor fi decisivi. Succesul programului pilot DTCC va influența apetitul regulatorilor și al pieței pentru extinderea tokenizării. Suntem la începutul unei noi etape în evoluția piețelor de capital, una în care granițele dintre finanțele tradiționale și cele digitale devin tot mai neclare. Rămâne de văzut cum se va desfășura totul, dar direcția pare clară.