Pe telefonul confiscat al unui lobist din Buenos Aires stăteau, ascunse printre mesaje șterse și fișiere vechi, mai multe variante de lucru ale unui document pe care președintele Javier Milei susține că nu există.
Experții în informatică forensică din cadrul Ministerului Public Fiscal argentinian (MPF) le-au extras în ianuarie, iar conținutul lor aruncă o lumină nouă asupra celui mai toxic scandal politic din mandatul actualului lider de la Casa Rosada, un caz pe care presa locală l-a numit deja „Cryptogate”.
Documentele au fost identificate pe dispozitivul lui Mauricio Novelli, un intermediar-cheie în rețeaua care a gravitat în jurul lansării tokenului LIBRA. Potrivit publicației La Nación, care citează surse judiciare apropiate anchetei, ciornele fac parte din schimburile electronice dintre Novelli și antreprenorul american Hayden Mark Davis.
Cele două părți au lucrat la formulări succesive ale textului, pregătind versiunea finală destinată semnăturii prezidențiale. Raportul care confirmă descoperirea datează din 9 ianuarie și a fost redactat de Direcția de Sprijin Tehnologic pentru Investigații Penale (Datip), o structură specializată din cadrul MPF.
Problema este că Milei a negat în mod categoric, în interviuri televizate și în răspunsurile oficiale la solicitări de acces la informații publice, că ar fi semnat vreodată un astfel de acord cu Davis. Dosarul judiciar conține acum probe care spun altceva.
Cum a început totul: tokenul LIBRA și prăbușirea de pe 14 februarie
Ca să pui în context amploarea acestui scandal, trebuie să te întorci la Ziua Îndrăgostiților din 2025. Pe 14 februarie, la ora 18:58 (ora Buenos Aires-ului), firma Kelsier Ventures, înregistrată în statul american Delaware și condusă de Hayden Davis, a creat discret un token digital numit $LIBRA, ca parte a unui proiect botezat „Viva La Libertad”.
La doar trei minute distanță, Milei a publicat pe conturile sale de X, Instagram și Facebook mesaje în care promova tokenul, prezentându-l drept o inițiativă economică privată, gândită să atragă investiții în întreprinderile mici și startup-urile argentiniene.
Ce a urmat a fost rapid și brutal. Prețul a sărit de la o valoare aproape inexistentă la circa 5,20 dolari, iar capitalizarea de piață a depășit pentru câteva ore 4,5 miliarde de dolari. Investitori mici din Argentina, Brazilia și Statele Unite au cumpărat pe val, încurajați de girul unui președinte în funcție. Entuziasmul s-a stins în aceeași seară.
Prețul s-a prăbușit cu 95%, iar analiștii blockchain au depistat imediat o vânzare coordonată din partea creatorilor și a inițiaților, care au lichidat volume mari exact la vârf.
Firma de analiză Nansen a stabilit că 86% dintre cei care au tranzacționat tokenul au ieșit pe pierdere. Totalul pagubelor a depășit 251 de milioane de dolari. Cam 74.000 de oameni au fost afectați direct, iar în cel puțin 24 de portofele digitale pierderile individuale au trecut de un milion de dolari fiecare. Un caz particular: un singur investitor a plătit 5,6 milioane de dolari pe 2,1 milioane de tokeni LIBRA, apoi i-a vândut cu doar 430.000 de dolari.
Revista The Economist a calificat episodul drept primul scandal major al președinției Milei. Dincolo de piața cripto, miza reală era una de încredere publică, de responsabilitate și de exercitare a puterii.
Acordul confidențial – ce scria în el și de ce are importanță?
Publicația Clarín a dezvăluit în decembrie 2025 că Milei ar fi semnat un „acord confidențial” cu Davis pe 30 ianuarie 2025, cu exact două săptămâni înainte de lansarea tokenului. Contractul, acoperit de o clauză strictă de nedivulgare, prevedea că americanul urma să ofere consultanță gratuită, „ad honorem”, în domeniul blockchain.
Limbajul contractual era deliberat vag, dar suficient de elastic. Davis trebuia „să ofere suport profesional, aliniat tendințelor globale de descentralizare și modernizare tehnologică, asigurând cel mai înalt nivel de calitate și confidențialitate în fiecare etapă a procesului de consiliere”.
Practic, un om de afaceri american, fără niciun rol public recunoscut, obținea acces formal la structurile decizionale ale statului argentinian. Pe baza unui document pe care guvernul a refuzat ulterior să-l recunoască.
Dar cel mai tulburător detaliu este ce s-a întâmplat chiar în ziua semnării. Două plăți în stablecoin USDC, totalizând aproximativ un milion de dolari, au plecat din portofele asociate lui Davis către contul unui pensionar de 75 de ani pe nume Orlando Rodolfo Mellino, un om fără adresă reală verificabilă. Mellino a redirecționat apoi banii către un portofel legat de Novelli.
Anchetatorii bănuiesc că aceste circuite au funcționat ca plăți indirecte către persoane din anturajul guvernamental, mascate prin convertirea criptomonedei în numerar.
Și sunt mai multe fire de tras. La 42 de minute după ce Milei a postat un selfie cu Davis la Casa Rosada, americanul a transferat 507.500 de dolari prin platforma Bitget. Pe 3 februarie, Davis a mutat aproape 2 milioane de dolari către un alt portofel, care a efectuat la rândul lui trei tranzacții separate.
Pe 13 februarie, cu o zi înainte de lansarea tokenului, a mai apărut un transfer de 1,275 milioane de dolari către Gate.io, un exchange pe care Davis nu-l folosea în mod curent.
Mauricio Novelli – omul din mijlocul tuturor legăturilor
Datip l-a descris pe Novelli drept un „nod” al comunicărilor din acest dosar, iar raportul forensic detaliază amploarea contactelor sale. Novelli a păstrat legături directe cu Milei, cu sora acestuia Karina Milei (secretar general al Președinției), cu Davis, cu Manuel Terrones Godoy, cu Sergio Morales și cu Julian Peh, directorul executiv al KIP Protocol, firma care a participat la lansarea tokenului.
Tânăr trader din Buenos Aires, Novelli îl cunoștea pe Milei cel puțin din 2021 și el a fost cel care a aranjat prima întâlnire dintre președinte și Davis. Anchetatorii spun că Novelli coordona activitățile firmei Kelsier Ventures și pretindea simultan că reprezintă KIP Protocol, în timp ce vindea accesul la Milei unor investitori cripto. Aparent, fără ca președintele să știe.
Extracția de date de pe dispozitivele confiscate a fost dificilă. O bună parte din mesaje, fișiere și conversații întregi fuseseră șterse. Grupurile de WhatsApp formate din Novelli, Terrones Godoy și Morales au fost găsite complet goale. Tehnica forensică a reușit totuși să recupereze fragmente.
Într-una dintre conversațiile reconstituite apare Charles Hoskinson, fondatorul rețelei Cardano. După prăbușirea LIBRA, Hoskinson a povestit public că Terrones Godoy i-a cerut o sumă cu cinci cifre în dolari pentru a-i aranja o audiență cu Milei la Tech Forum. Momeala? I s-a spus că „se vor întâmpla lucruri magice”. Hoskinson a declinat.
Casa lui Novelli a fost percheziționată, iar activele i-au fost înghețate. Lucrurile s-au complicat și mai mult în mai 2025, când camerele de supraveghere de la o sucursală Banco Galicia au filmat-o pe mama lui Novelli, María Alicia Rafaele, și pe sora acestuia, María Pía Novelli, scoțând bagaje din cutiile de valori, la doar câteva zile după ce scandalul explodase în presă. Și activele celor două femei au fost blocate.
Ancheta – un drum cu multe opriri
Procurorul Eduardo Taiano a precizat că descoperirile de pe telefonul lui Novelli au consecințe imediate. Subsecretara pentru afaceri prezidențiale, subordonată direct Karinei Milei, va trebui să clarifice dacă deține sau nu copii ale acordului.
Ritmul anchetei a fost însă inegal. La Nación notează că, după un an de la izbucnirea scandalului, dosarul a pendulat între perioade de avans și blocaje birocratice. Raportul privind datele extrase de pe dispozitivele lui Novelli, de pildă, a fost amânat repetat.
Milei nici măcar nu și-a desemnat un avocat în acest dosar, un lucru pe care juriștii l-au citit fie ca neglijență, fie ca o tactică deliberată, aceea de a nu conferi legitimitate procedurilor prin participare activă.
În aprilie 2025, Camera Deputaților a votat cu 128 la 93 înființarea unei comisii de investigare. Miniștrii justiției și economiei au primit citații pentru audiere. Raportul final al comisiei parlamentare, încheiat în noiembrie 2025, pe 200 de pagini, a concluzionat că Milei și-ar fi folosit funcția pentru a promova o schemă frauduloasă și că imaginea sa a fost exploatată în scopuri comerciale. Opoziția a susținut documentul. Partidul lui Milei și aliații din PRO l-au contestat.
Apoi, o decizie care a aprins spiritele: în mai 2025, guvernul a desființat Unitatea Specială de Investigare (UTI), structura creată inițial pentru cazul LIBRA. Decretul, semnat de Milei și de ministrul justiției Mariano Cúneo Libarona, invoca faptul că unitatea „și-a îndeplinit sarcinile”. Opoziția și investitorii prejudiciați au văzut în această mișcare o încercare de a îngropa dosarul.
Hayden Davis – cine este omul care a rămas liber?
Davis, cetățean american și director al Kelsier Ventures, rămâne o figură greu de prins. Firma sa, administrată alături de fratele Gideon și de tatăl Tom, a luat naștere în pandemie și a dezvoltat parteneriate cu Cube Exchange, platforma Saturn și Ben Chow, co-fondatorul exchange-ului descentralizat Meteora.
Afacerile lui Davis nu s-au rezumat la LIBRA. Kelsier Ventures a fost implicată în lansarea tokenului $MELANIA, creat de echipa Melaniei Trump la două zile după oferta publică a tokenului $TRUMP, dar și în lansarea tokenului $ENRON.
Davis a recunoscut public că a practicat „sniping-ul” pe MELANIA și LIBRA, adică a cumpărat tokeni înainte de lansarea oficială, profitând de saltul artificial al prețului, o formă de manipulare de piață asemănătoare front-running-ului.
Firma Bubblemaps a raportat în aprilie 2025 că Davis ar fi extras 100 de milioane de dolari lichiditate din LIBRA, cu aceeași metodă folosită pe tokenul MELANIA. Câteva luni mai târziu, aceeași firmă a afirmat că americanul ar fi încasat 15 milioane de dolari dintr-o vânzare privată de tokeni organizată de platforma Pump Fun. Aceste concluzii au fost retrase după ce Alon Cohen, directorul pseudonim al Pump Fun, le-a numit „dezinformare defăimătoare” și a declarat că nu a avut niciodată contact cu Davis.
În noiembrie 2025, justiția argentiniană a înghețat activele lui Davis, ale lui Favio Camilo Rodríguez Blanco și ale lui Mellino. Portofelele vizate conțineau între 100 și 120 de milioane de dolari. Puțin înainte de o audiere virtuală programată într-un tribunal newyorkez, peste 9 milioane de dolari în tokeni au fost transferați dintr-un portofel etichetat „Milei” către adrese dispersate pe mai multe platforme.
Un procuror a cerut, tot în martie 2025, emiterea unei Notificări Roșii Interpol pe numele lui Davis. În ciuda acestui fapt, în decembrie 2025 americanul părea să circule nestingherit. Într-o declarație dată unui tribunal din New York, Davis a negat orice fraudă legată de LIBRA.
Efectele politice – un președinte sub presiune
Scandalul LIBRA a ieșit demult din perimetrul piețelor cripto și a intrat adânc în politica argentiniană. Sondajele Zuban Córdoba din primăvara lui 2025 indicau o dezaprobare de 57,6% față de Milei, cu doar 36% dintre argentinieni păstrându-și încrederea în el.
Indicele de risc de țară EMBI a urcat la 829 de puncte de bază, cel mai ridicat nivel din acel an, semnalând o percepție crescută a riscului de neplată. Bursa argentiniană, măsurată prin indicele S&P Merval, a pierdut peste 40% din valoare de la începutul anului, cu scăderi bruște de 7,5% într-o singură ședință din august 2025.
Pe frontul juridic, mai multe instituții continuă cercetările în paralel: Biroul Anticorupție, Banca Centrală, Unitatea de Informații Financiare și Comisia Națională de Valori Mobiliare. Peste ocean, Departamentul american de Justiție a deschis propria anchetă, FBI-ul urmărește posibilele fapte penale, iar Departamentul pentru Securitate Internă verifică dacă prin intermediul tokenului s-au spălat bani. SEC analizează, la rândul său, dacă LIBRA a încălcat legislația privind valorile mobiliare. Cel puțin un proces colectiv a fost depus în instanța federală din districtul sudic al New York-ului.
Biroul Anticorupție argentinian l-a exonerat pe Milei, motivând că postarea prin care a promovat tokenul a fost făcută „în calitate de economist, nu de funcționar public”. Opoziția și investitorii afectați au primit decizia cu neîncredere vizibilă.
Încotro se îndreaptă dosarul?
Ciornele acordului confidențial, scoase de pe telefonul lui Novelli, schimbă ecuația anchetei. Ele contrazic frontal declarațiile repetate ale lui Milei și deschid drumul către noi audieri, noi interogatorii și, posibil, noi implicări ale unor funcționari apropiați de președinție.
Dosarul rămâne deschis pe ambele maluri ale Atlanticului. Miza nu mai e dacă a existat o legătură formală între Milei și Davis, fiindcă documentele recuperate răspund deja la această întrebare. Miza e alta acum: cât de adâncă a fost această legătură, cine din aparatul de stat a știut de ea și cine a beneficiat financiar.
Iar pentru cei peste 74.000 de investitori care și-au pierdut economiile în câteva ore pe 14 februarie 2025, fiecare piesă nouă din puzzle contează. Nu pentru că le aduce banii înapoi, ci pentru că, poate, îi aduce mai aproape de un răspuns.
