Sistemul financiar din Statele Unite pare să se afle în pragul unei transformări pe care puțini o anticipau cu atâta rapiditate.
Paul Atkins, cel care conduce acum Securities and Exchange Commission, a vorbit recent pentru Fox Business despre ritmul surprinzător al schimbărilor din infrastructura pieței americane. Iar ce a spus a ridicat multe sprâncene: nu vorbim despre un orizont de zece ani, ci de câțiva ani, poate chiar doi sau trei, până când piețele financiare americane ar putea arăta complet diferit.
Declarațiile astea vin după o perioadă lungă și tensionată între autorități și industria cripto. Ani de procese, de incertitudine, de companii care și-au mutat sediile în Singapore sau Dubai. Acum, tonul pare să se schimbe. Și nu doar puțin.
Ce înseamnă, de fapt, tokenizarea
Hai să lămurim mai întâi despre ce vorbim când spunem tokenizare, pentru că termenul circulă mult, dar nu toată lumea înțelege exact ce presupune.
Pe scurt, tokenizarea înseamnă că un activ, fie el o acțiune, o obligațiune, un apartament sau chiar o pictură, este reprezentat digital pe o rețea blockchain sub forma unui token. Gândește-te la acest token ca la un fel de certificat digital de proprietate. Poți să-l transferi aproape instantaneu, fără să treci prin bănci, case de compensare sau alți intermediari care, în sistemul actual, îți mănâncă și timp, și bani.
Când cumperi azi o acțiune la bursă, tranzacția nu se finalizează imediat. Trece prin broker, prin casa de compensare, prin custode, prin registrator. În medie, durează două zile până când totul se încheie oficial. Două zile în care pot apărea tot felul de probleme, de la erori administrative până la situații în care una dintre părți nu mai poate sau nu mai vrea să-și onoreze obligațiile.
Cu un activ tokenizat, transferul durează câteva minute sau chiar secunde. Totul se înregistrează automat pe blockchain, transparent și verificabil. Costurile scad considerabil, iar riscurile de contrapartidă practic dispar. Plus că poți fracționa activele: azi, ca să cumperi un apartament în Manhattan, îți trebuie câteva milioane. Într-un sistem tokenizat, ai putea deține o fracțiune din acel apartament, cu o investiție mult mai mică.
De unde vine această schimbare de atitudine
Poate te întrebi cum am ajuns aici, după ani în care SEC părea să facă tot posibilul să complice viața companiilor cripto. Și ai dreptate să te întrebi.
Sub conducerea anterioară, agenția a fost, cum să spun, destul de agresivă. Zeci de procese, amenzi, acuzații că majoritatea token-urilor sunt de fapt valori mobiliare neînregistrate. Multe companii au preferat să plece din America decât să se lupte în tribunale. Singapore, Emiratele Arabe Unite, Elveția au câștigat ce a pierdut SUA.
Criticii au tot spus că această abordare sufocă inovația și pune America în dezavantaj. Chiar și unii membri ai Congresului au cerut o schimbare. Numirea lui Paul Atkins la conducerea SEC a fost privită ca un semn că lucrurile s-ar putea schimba. Atkins era cunoscut pentru că nu era fan al excesului de reglementare și pentru că vedea inovația ca pe ceva de încurajat, nu de blocat.
Declarațiile lui recente par să confirme că schimbarea e reală, nu doar de imagine.
Ce beneficii concrete ar aduce tranziția
În interviul pentru Fox Business, Atkins a intrat și în detalii despre ce ar însemna concret adoptarea tokenizării.
A vorbit despre transparență, în primul rând. Pe blockchain, fiecare tranzacție rămâne înregistrată permanent și poate fi verificată de oricine. Nu mai există zone gri, registre paralele sau situații în care nimeni nu știe exact ce s-a întâmplat cu un activ.
Apoi a menționat reducerea riscurilor. În sistemul actual, intervalul dintre momentul în care cumperi ceva și momentul în care devii oficial proprietar e o fereastră de risc. Ceva poate merge prost în acele două zile. Cu decontarea aproape instantanee de pe blockchain, fereastra asta practic dispare.
A mai vorbit și despre costuri. Băncile și instituțiile financiare cheltuiesc sume uriașe pe reconcilierea registrelor, pe verificări, pe tot felul de operațiuni de back-office care, într-un sistem automatizat prin contracte inteligente, ar deveni mult mai simple și mai ieftine.
Ce mi s-a părut interesant e că Atkins a subliniat că beneficiile ar fi resimțite de toată lumea, de la fondurile mari de investiții până la investitorul obișnuit care vrea să-și diversifice economiile. Accesul ar fi mai ușor, costurile mai mici, iar transparența ar oferi o siguranță pe care sistemul actual nu o poate garanta întotdeauna.
Lămuriri despre ce e valoare mobiliară și ce nu e
O parte bună din interviu a fost dedicată unei chestiuni care a generat confuzie enormă în ultimii ani: ce anume intră sub incidența legilor privind valorile mobiliare și ce nu.
Atkins a clarificat că activele tradiționale tokenizate, adică acțiuni sau obligațiuni reprezentate digital, rămân supuse acelorași reglementări ca versiunile lor pe hârtie sau electronice clasice.
Dacă era valoare mobiliară înainte, rămâne valoare mobiliară și după tokenizare. Asta înseamnă că protecțiile pentru investitori se mențin.
În schimb, a subliniat că nu tot ce e digital e automat valoare mobiliară. Colecționabilele digitale, mărfurile tokenizate, instrumentele cu funcționalitate practică nu se încadrează în definiția dată de testul Howey, care datează din 1946 și care stabilește criteriile pentru clasificarea valorilor mobiliare.
Testul ăsta zice, pe scurt, că un activ e valoare mobiliară dacă reprezintă o investiție de bani într-o întreprindere comună, cu așteptarea de profituri derivate în principal din eforturile altora. Un NFT cu o poză a pisicii tale probabil nu se încadrează aici. O investiție într-un proiect care promite randamente din activitatea echipei, în schimb, probabil da.
Clarificarea asta contează enorm pentru industrie. Ani de zile, companiile nu au știut exact unde se situează și ce riscă dacă lansează un proiect sau altul.
Scutirea pentru inovație: o noutate importantă
Poate cea mai concretă veste din tot interviul a fost anunțul că SEC va introduce luna viitoare o așa-numită scutire pentru inovație.
Ideea e simplă: companiile vor putea testa modele de tokenizare în fază incipientă într-un cadru controlat, fără să fie obligate să respecte din prima toate cerințele care se aplică jucătorilor consacrați. Un fel de sandbox, cum au implementat deja Marea Britanie sau Singapore.
Lipsa unui astfel de mecanism în SUA a fost criticată de mult timp. Companiile spuneau că ori renunță la idei promițătoare, ori pleacă din țară. Nu exista cale de mijloc. Introducerea acestei scutiri recunoaște problema și încearcă să o rezolve.
Atkins a explicat că vor fi teste pe termen scurt, cu limite clare, care să permită validarea unor concepte fără să expună investitorii la riscuri nejustificate. Detaliile exacte urmează să fie anunțate, dar industria a reacționat pozitiv. Multe proiecte care stăteau în așteptare ar putea prinde viață.
SEC recunoaște că a greșit uneori
Un moment surprinzător din interviu a fost când Atkins a recunoscut deschis că SEC a fost percepută ca o piedică în calea inovației. Nu e ceva ce auzi des de la șeful unei agenții federale.
A spus că agenția vrea acum să joace un rol de susținere, nu de blocare. Că obiectivul e să mențină America competitivă în cursa globală pentru activele digitale. Că strategia de a alunga companiile în alte jurisdicții nu a funcționat și că e timpul să aducă activitatea înapoi sub umbrela reglementărilor americane.
E o schimbare de ton semnificativă. Piețele de active digitale au ajuns la trilioane de dolari ca valoare. Europa a adoptat deja regulamentul MiCA, Singapore și Dubai oferă cadre clare. America nu-și mai permitea să rămână în urmă doar din încăpățânare.
Confidențialitatea intră în discuție
Un aspect care a trecut mai neobservat, dar care mi se pare foarte relevant, e că SEC a adăugat pe agenda unei mese rotunde viitoare tema tokenizării cu focus pe confidențialitate. La discuții va participa și Zooko Wilcox, fondatorul Zcash, o rețea cunoscută pentru tehnologiile de protecție a vieții private.
Sesiunea, condusă de comisarul Hester Peirce, va analiza cum pot fi folosite dovezile zero-knowledge pentru a facilita conformitatea valorilor mobiliare tokenizate.
Tehnologiile astea permit unui utilizator să demonstreze că îndeplinește anumite criterii fără să dezvăluie informații sensibile. De exemplu, un investitor ar putea dovedi că are venitul necesar pentru a participa la o ofertă privată, fără să arate exact cât câștigă.
Pentru investitorii instituționali, combinația între conformitate și confidențialitate e esențială. Băncile au obligații față de clienți și nu pot folosi sisteme care expun public detaliile tranzacțiilor. Soluțiile de confidențialitate ar putea debloca adoptarea pe scară largă.
Ce înseamnă asta pentru noi
Deși declarațiile lui Atkins vizează direct sistemul american, efectele se vor simți peste tot. Statele Unite rămân cea mai mare piață financiară din lume, iar ce decide SEC influențează reglementatorii de pretutindeni.
Pentru Europa și pentru România, evoluțiile astea oferă și oportunități, și provocări. Avem deja regulamentul MiCA, care oferă un cadru pentru activele digitale. Dar armonizarea cu practicile americane va conta pentru companiile care operează internațional.
Investitorii români care dețin sau vor să cumpere active digitale vor beneficia indirect de clarificările din SUA, care tind să reducă incertitudinea generală. Companiile românești din fintech și blockchain ar putea găsi parteneriate noi într-un mediu mai predictibil.
Pentru cei care vor să urmărească evoluțiile, SEC rămâne sursa principală de informații despre direcția industriei la nivel global.
Nu totul e roz, desigur
Ar fi naiv să credem că tranziția va fi simplă. Sunt destule provocări de depășit.
Infrastructura tehnologică, de exemplu. Rețelele blockchain au încă limitări când vine vorba de scalabilitate. Pot procesa mult mai puține tranzacții pe secundă decât sistemele tradiționale. Progresele sunt constante, dar drumul nu e terminat.
Securitatea cibernetică e o altă grijă. Am văzut destule hack-uri și vulnerabilități exploatate în ultimii ani. Instituțiile financiare tradiționale, cu decenii de experiență în securitate, vor cere garanții solide înainte să-și migreze operațiunile.
Integrarea cu sistemele existente va fi complicată. Băncile au investit enorm în infrastructura actuală și nu vor arunca totul peste noapte. Va fi nevoie de soluții care să facă legătura între vechi și nou.
Și mai sunt chestiunile juridice transfrontaliere. Un activ tokenizat poate fi transferat instantaneu între țări cu reglementări diferite. Cine răspunde? Ce lege se aplică? Întrebările astea nu au încă răspunsuri clare.
Încotro ne îndreptăm
Declarațiile lui Paul Atkins marchează un moment de cotitură. După ani de confruntări și incertitudine, pare să se contureze o înțelegere că inovația și protecția investitorilor pot merge mână în mână.
Dacă previziunile lui se adeveresc, următorii ani vor aduce schimbări pe care mulți nu le anticipau atât de curând. Acțiunile, obligațiunile, tot felul de instrumente financiare ar putea fi tranzacționate și decontate pe blockchain, cu avantaje reale în termeni de eficiență, transparență și accesibilitate.
Nu va fi un drum lin. Vor fi obstacole, eșecuri, poate și noi crize. Dar direcția pare mai clară ca niciodată: viitorul finanțelor va fi digital și construit pe blockchain.
Pentru investitori, companii și autorități deopotrivă, adaptarea nu mai e opțională. Cei care vor înțelege schimbarea și vor ști să o folosească vor fi cei care vor prospera în sistemul financiar care se conturează acum.
