Europa a avut un an pe care puțini l-ar fi anticipat acum trei ani, în plina „iarnă” a finanțărilor tech.
Între ianuarie și septembrie 2025, cel puțin 12 companii de pe continent au trecut de pragul evaluării de un miliard de dolari, intrând în clubul select al unicornilor, cum le spune lumea capitalului de risc. Iar spre finalul anului, numărul lor a continuat să crească.
Povestea e interesantă nu doar prin cifre, ci prin ce se află în spatele lor. Acești unicorni nu seamănă cu cei din valul precedent, cel din 2021, când predominau aplicațiile de plăți mobile și platformele fintech cu evaluări umflate.
Noua generație cuprinde companii care construiesc calculatoare cuantice, drone cu aplicații militare, platforme de descoperire a medicamentelor prin inteligență artificială, rachete, criptografie de ultimă oră și chiar un serviciu de streaming de filme de artă. E o schimbare de fond, iar ea spune ceva despre direcția în care se mișcă ecosistemul european.
Un an care a surprins piețele
La jumătatea lui 2025, Europa număra peste 600 de unicorni cumulați, conform datelor Dealroom și PitchBook. Publicația Sifted a calculat că 27 de companii noi au depășit pragul miliardului doar în primele nouă luni, ceea ce plasează 2025 pe locul al treilea ca intensitate a creării de unicorni, după recordul din 2021.
Raportul Atomico „State of European Tech” confirmă tendința: pe continent se nasc companii valoroase într-un ritm pe care piața nu l-a mai văzut de câțiva ani.
Structura pe sectoare arată complet diferit față de ciclul anterior. Fintech-ul nu mai domină clasamentul. Capitalul s-a orientat masiv spre inteligența artificială, biotehnologie, tehnologie cu aplicații duale (civile și militare) și energie curată. Investitorii au tras concluzii după corecția din 2022-2023, când startup-uri cu evaluări nerealiste au intrat în picaj. Acum, companiile care ajung la evaluări de miliarde au venituri recurente, clienți reali și planuri de creștere ancorate în piață.
Din punct de vedere geografic, Germania a dat cei mai mulți unicorni noi, patru, urmată de Londra cu trei. Stockholm a contribuit cu doi, iar Dublin, Helsinki, Lisabona și Paris au adăugat câte unul. Faptul că un startup portughez și unul finlandez se află pe listă arată cât de mult s-a diversificat harta inovației europene.
Inteligența artificială dincolo de hype
Nimeni nu se mai miră că AI-ul domină. Dar modul în care s-a întâmplat asta în 2025 e mai nuanțat decât ar sugera titlurile din presă. Inteligența artificială nu a mai fost doar un produs în sine, ci un strat pe care alte industrii l-au absorbit.
De la farmacie la securitate cibernetică, de la suportul pentru clienți la construcția de site-uri, AI-ul a pătruns în zone unde, acum doi-trei ani, părea o promisiune încă vagă.
Lovable, un startup suedez specializat în ceea ce industria a botezat „vibe coding”, a fost probabil cel mai spectaculos caz al anului. Compania permite generarea de cod funcțional prin interfețe în limbaj natural, practic fără a scrie o linie de cod în mod tradițional. Fondată spre finalul lui 2024, Lovable a ridicat 200 de milioane de dolari într-o rundă Series A condusă de Accel, la o evaluare de 1,8 miliarde de dolari.
Totul s-a întâmplat în iulie 2025, la opt luni de la lansare. Entitatea juridică e înregistrată în Delaware, dar echipa și operațiunile stau în Stockholm. E greu să găsești un alt caz în care un startup european a ajuns atât de repede la evaluarea de unicorn.
Din Berlin vine Parloa, o companie cu un profil diferit dar tot ancorat în AI. Parloa dezvoltă o platformă de inteligență artificială conversațională pentru centre de relații cu clienții, iar în mai 2025 a obținut 120 de milioane de dolari printr-o Series C, ajungând la un miliard ca evaluare.
Ceea ce impresionează e viteza: runda anterioară, o Series B de 66 de milioane, avusese loc cu mai puțin de un an înainte, iar Series A de 21 de milioane venise cu doar doi ani în urmă.
Durable Capital Partners, Altimeter Capital și General Catalyst au condus finanțarea, ceea ce sugerează că fondurile mari cred în potențialul Parloa de a se extinde global.
Isomorphic Labs, spin-off londonez al DeepMind (brațul de AI al Alphabet), joacă într-o altă ligă.
Compania folosește inteligența artificială pentru a accelera descoperirea de medicamente noi. În martie 2025, Isomorphic a atras pentru prima dată capital extern: 600 de milioane de dolari, cu Thrive Capital în frunte.
Evaluarea nu a fost făcută publică, dar volumul rundei plasează compania ferm între unicorni. Isomorphic e un caz care arată ce se poate naște atunci când cercetarea fundamentală europeană primește sprijin financiar serios.
Tot pe filon AI, dar cu picioarele în zona designului web, Framer a atins în septembrie 2025 o evaluare de 2 miliarde de dolari. Compania oferă un builder de site-uri fără cod și a primit 100 de milioane de dolari într-o rundă Series D de la Meritech și Atomico.
Cofondatorii Koen Bok și Jorn van Dijk nu sunt la primul succes: în 2011, cei doi au vândut un studio de design către Facebook. Acum, Framer integrează funcționalități AI care simplifică drastic procesul de creare a unui site profesional, concurând direct cu Figma, Squarespace și Wix.
Biotehnologia trage sume record
Dacă AI-ul a generat cei mai mulți unicorni noi, biotehnologia a atras cele mai mari volume de capital. Două companii au reușit să iasă radical din tipar prin dimensiunea finanțărilor.
Verdiva Bio, cu sediul la Londra, a strâns 410 milioane de dolari într-o Series A chiar în ianuarie 2025. A fost prima rundă oficială a companiei. Suma a catapultat-o imediat la statutul de unicorn.
Verdiva dezvoltă un medicament oral pe bază de GLP-1, din aceeași clasă cu Ozempic și Wegovy, tratamentele care au transformat radical piața obezității și a diabetului de tip 2. Piața aceasta farmaceutică e fierbinte, iar Verdiva a reușit să intre exact în momentul în care apetitul investitorilor pentru terapii GLP-1 era la cote maxime.
Neko Health vine din Stockholm și a fost cofundată de Daniel Ek, omul din spatele Spotify. Tot în ianuarie, Neko a ridicat 260 de milioane de dolari într-o Series B, la o evaluare de 1,8 miliarde.
Lightspeed Venture Partners a condus runda, alături de General Catalyst, Lakestar și Atomico.
Compania oferă scanări complete ale corpului cu ajutorul unor senzori avansați, cu scopul de a depista boli înainte ca simptomele să devină vizibile. Neko operează deja în Stockholm și Londra, iar următoarea țintă e piața americană. Numele lui Ek a adus vizibilitate proiectului, dar investitorii au fost convinși de altceva: piața globală a medicinei preventive crește accelerat, iar costurile tratamentelor curative devin tot mai greu de susținut de sistemele de sănătate.
Drone și apărare: startup-urile duble intră pe scenă
Contextul geopolitic european din ultimii ani, conflictul din Ucraina, creșterea bugetelor de apărare, presiunile NATO pentru autonomie tehnologică, a creat condiții ideale pentru un tip nou de companie: startup-ul cu dublă utilizare, adică cel care dezvoltă produse pentru piața civilă și cea militară deopotrivă.
Tekever, un startup din Portugalia specializat în drone, a confirmat în mai 2025 că evaluarea sa depășește un miliard de lire sterline. Printre investitori se numără Ventura Capital, Baillie Gifford și Fondul de Inovare NATO.
Compania a anunțat planuri de a investi 400 de milioane de lire sterline în Regatul Unit pe o perioadă de cinci ani, cu accent pe sisteme autonome și facilități de producție. E un caz rar: un startup din Europa de Sud, dintr-o țară care nu apare de obicei pe radar în conversațiile tech globale, ajuns la evaluare de miliard.
Quantum Systems, din Germania, a urmat aproape imediat, tot în mai, cu o rundă Series C de 160 de milioane de euro condusă de Balderton Capital. Compania produce drone autonome, software de comandă și control, și soluții bazate pe AI.
Lista investitorilor include Airbus Defense and Space, Hensoldt, Peter Thiel și Porsche SE, o mixtură neobișnuită care arată cât de aproape au ajuns lumea apărării și cea a capitalului de risc. Quantum Systems operează și din Ucraina, ceea ce spune mult despre legătura directă dintre produsele companiei și nevoile reale din teren.
Energie, rachete și criptografie: zone care s-au maturizat
Câteva companii din listă nu se încadrează ușor într-o singură categorie, dar tocmai asta le face interesante.
Fuse Energy e o companie britanică de energie regenerabilă, fondată în 2022 de doi foști directori Revolut. Runda din iulie 2025 i-a adus o evaluare estimată la peste un miliard de dolari.
Abordarea e neconvențională: Fuse aplică logica și instrumentele din fintech, de la transparența prețurilor la experiența simplă a utilizatorului, într-un sector care a fost mult timp opac și birocratic. Piața europeană a energiei curate trece prin transformări rapide, iar o companie care gândește ca un fintech are un avantaj real.
Isar Aerospace, tot din Germania, a intrat în clubul unicornilor în iunie 2025 prin intermediul unui acord cu Eldridge Industries pentru o obligațiune convertibilă de 150 de milioane de euro.
Compania construiește rachete de lansare și s-a desprins din Universitatea Tehnică din München, instituție care revendică acum 22 de unicorni proveniți din programele sale. Isar face parte dintr-un grup de companii spațiale europene care vor să reducă dependența continentului de lansările americane sau rusești, o miză care a căpătat urgență în ultimii ani.
Zama, un startup francez, ocupă o nișă pe care puțini o înțeleg la prima vedere, dar care are un potențial uriaș: criptarea homomorfă. Practic, această tehnologie permite prelucrarea datelor fără a le decripta, ceea ce înseamnă că informațiile rămân protejate chiar și în timpul procesării.
Zama a strâns 57 de milioane de dolari într-o Series B în iunie 2025, trecând de pragul miliardului ca evaluare. Într-o Europă cu reglementări de confidențialitate din ce în ce mai stricte, genul acesta de tehnologie devine esențial.
Două nișe neașteptate: automatizare și cinema de artă
Tines, un startup irlandez cu sediul în Dublin, a ajuns la statutul de unicorn în februarie 2025, cu o rundă Series C de 125 de milioane de dolari și o evaluare de 1,125 miliarde. Compania a pornit de la automatizarea proceselor în securitatea cibernetică și s-a extins rapid în infrastructură, inginerie software și management de produs.
La momentul anunțului rundei, Tines procesa peste un miliard de acțiuni automatizate pe săptămână. Parcursul companiei arată cum un produs de nișă poate deveni platformă orizontală, dacă execuția e bună.
Într-un registru complet diferit, Mubi a obținut 100 de milioane de dolari în iunie 2025, printr-o rundă condusă de Sequoia Capital, la evaluarea de un miliard. Mubi nu e Netflix. E un serviciu de streaming curatoriat, fondat în 2007, care selectează filme și le rotește periodic din catalog.
Pe lângă distribuție, produce și filme proprii, unele ajunse la festivaluri internaționale de prim rang. Că o platformă dedicată cinemaului de autor poate atinge evaluarea de unicorn spune mult despre cât de diversă a devenit piața europeană de conținut digital. Nu totul trebuie să fie mainstream ca să valoreze un miliard.
IQM: calculatoare cuantice made in Finland
Ultimul unicorn notabil al anului a fost IQM, un startup finlandez care proiectează și construiește calculatoare cuantice, completate de o platformă cloud proprie. În septembrie 2025, compania a ridicat peste 300 de milioane de dolari într-o rundă Series B, ajungând la un total de 600 de milioane strânse de la înființare.
Chipurile cuantice IQM, cu 54 de qubiți, funcționează deja în centre de calcul, laboratoare universitare și companii private, iar următoarea generație, cu 150 de qubiți, e în pregătire. Jan Goetz, fondatorul și directorul general, a declarat că IQM a vândut cele mai multe calculatoare cuantice la nivel mondial, pe toate continentele majore. E o afirmație puternică, dar finanțarea primită pare să o susțină.
Ce se vede privind din spate?
Când pui laolaltă toate aceste companii, câteva lucruri devin greu de ignorat.
Europa produce acum unicorni cu mai puțin capital decât o făcea acum patru-cinci ani. Lovable a ajuns la 1,8 miliarde cu o singură rundă de 200 de milioane. Zama a trecut de miliard cu doar 57 de milioane în ultima rundă. Asta sugerează fie evaluări mai agresive, fie companii care ajung mai repede la tracțiune reală. Probabil un amestec din ambele.
Problema exit-urilor rămâne nerezolvată. Europa numără aproape 230 de unicorni activi conform PitchBook, iar mulți dintre ei vor căuta o listare la bursă în anii următori. Piețele americane, destinația tradițională pentru IPO-uri tech, sunt tot mai aglomerate.
Un analist Citigroup a sugerat recent că unele companii europene mai mici ar putea prefera burse locale, precum Euronext sau London Stock Exchange, mai ales că acțiunile europene au performat peste așteptări în 2025.
Zona Europei Centrale și de Est câștigă teren vizibil. Conform Vestbee, regiunea a produs 56 de unicorni, iar valoarea totală a ecosistemului de startup-uri din zonă a crescut de 15,5 ori din 2015, față de o creștere de 7 ori în Europa de Vest.
România, Polonia, Estonia și Lituania se remarcă în mod special. O bună parte din companiile care au ajuns la evaluări mari în această regiune au făcut-o cu finanțare minimă sau chiar fără capital de risc, ceea ce arată un tip diferit de antreprenoriat, mai frugal și mai pragmatic.
Schimbarea de fond, însă, e la nivel de sector. Fintech-ul, care a fost vedetă necontestată în 2020-2021, și-a pierdut din strălucire în favoarea AI-ului, biotehnologiei și tehnologiei duale. Investitorii europeni par mai atenți la companiile cu proprietate intelectuală puternică, bariere clare de intrare pe piață și venituri predictibile pe termen lung.
Corecția din 2022-2023 a funcționat, într-un anumit sens, ca un filtru. Ce a rămas după ea e un ecosistem mai matur, mai divers și, cel puțin deocamdată, mai ancorat în realitate decât era acum câțiva ani.
Anul 2025 a redefinit ce înseamnă să construiești o companie de un miliard pe continent. Cu mai puțin capital, în mai puțin timp, și în sectoare pe care Europa le-a ignorat multă vreme.
