Au fost câteva zile interesante în crypto. Știi cum e, stai cu ochii pe grafice, te întrebi dacă Fed-ul o să taie dobânzile sau nu, și deodată apare o veste care schimbă tot. Săptămâna trecută a avut de toate: piețele s-au mișcat frumos în sus, Bitcoin a dat iar semne de viață, și unul dintre cele mai așteptate proiecte blockchain din ultimii ani a decis că e momentul să iasă la rampă.

Vorbesc despre Monad, evident. Pe 24 noiembrie, echipa a apăsat butonul și rețeaua principală a devenit funcțională. Trei ani de muncă, 244 de milioane de dolari strânși de la investitori serioși, și acum trebuie să demonstreze că tot ce au promis chiar funcționează în lumea reală.

Ce se întâmplă cu piețele și de ce contează Fed-ul?

Înainte să intrăm în detalii tehnice, hai să vedem contextul mai larg. Că, sincer, nu poți să vorbești despre crypto fără să te uiți și la ce fac băncile centrale. Ultimele săptămâni au fost cam haotice, cu investitorii neștiind pe ce picior să danseze. Shutdownul guvernamental din SUA, cel mai lung din istorie, a făcut lucrurile și mai confuze pentru că pur și simplu nu mai aveam date economice fresh cu care să lucrăm.

Și apoi a vorbit Christopher Waller, unul dintre guvernatorii Fed. A zis că piața muncii arată cam slăbuț și că o reducere de 25 de puncte de bază în decembrie ar putea avea sens. Atât a fost nevoie. Probabilitățile unei tăieri au sărit peste 80% aproape instant, atât pe Polymarket cât și pe FedWatch.

Bitcoin a reacționat cum te-ai aștepta, urcând vreo 2,7% și atingând pentru câteva ore 89.000 de dolari. Nasdaq 100 a avut cea mai bună zi din mai încoace, cu un plus de 2,22%. Chiar și aurul s-a mișcat frumos, crescând cu 1,75%. Practic, tot ce era considerat activ riscant a prins culoare.

De ce oscilează atât de tare așteptările?

Mă uitam zilele trecute la cum s-au schimbat probabilitățile pe Polymarket și e fascinant. Într-o săptămână, piața a trecut de la „sigur taie” la „sigur nu taie” și înapoi. Fără date oficiale despre economie, fiecare cuvânt al oficialilor Fed devine mai important decât ar trebui să fie. E un fel de ceață în care toată lumea încearcă să ghicească ce urmează.

Analiștii s-au descurcat cum au putut, uitându-se la indicatori alternativi și citind printre rânduri declarațiile membrilor comitetului. Nu e ideal, dar e ce avem.

Monad: povestea din spatele lansării

Acum să vorbim despre Monad, că de-asta suntem aici. Proiectul ăsta a tot fost amânat și mulți deja începuseră să se întrebe dacă mai vine vreodată. Fondatorii, Keone Hon și James Hunsaker, vin din lumea trading-ului de înaltă frecvență de la Jump Trading. Acolo, diferența dintre succes și eșec se măsoară în microsecunde. Au văzut cum funcționează blockchain-urile existente și au zis: „putem mai bine”.

Problema pe care vor să o rezolve e simplă de explicat, dar grea de implementat. Ethereum și majoritatea celorlalte rețele procesează tranzacțiile una câte una, într-o ordine strictă. E ca și cum ai avea o singură casă de marcat într-un hipermarket în weekendul de dinaintea Crăciunului. Monad vrea să deschidă zece case simultan.

Cifrele promise și cum funcționează

10.000 de tranzacții pe secundă. Blocuri la fiecare 400 de milisecunde. Finalitate în sub o secundă. Sunt cifre care sună bine pe hârtie, mai ales când le compari cu cele 15-30 TPS pe care le face Ethereum în mod normal. Dar, na, am mai auzit promisiuni de genul ăsta.

Inovația cheie se numește execuție paralelă optimistă. Ideea e că sistemul presupune de la bun început că tranzacțiile nu se bat cap în cap și le procesează pe toate odată. Când totuși apare un conflict, doar tranzacția respectivă e reprocesată. În practică, conflictele sunt destul de rare, așa că abordarea e mult mai eficientă.

Ceea ce mi se pare cel mai interesant e că au păstrat compatibilitatea completă cu EVM, adică Mașina Virtuală Ethereum. Dezvoltatorii pot să-și ia aplicațiile de pe Ethereum și să le mute pe Monad fără să rescrie nimic. E un avantaj uriaș când încerci să convingi oameni să treacă pe o platformă nouă.

Tokenul MON și cum s-au împărțit banii

MON, tokenul nativ, are o ofertă totală de 100 de miliarde de unități. La lansare, cam 10,8% a intrat în circulație. Din astea, 7,5% s-au vândut publicului prin Coinbase la 0,025 dolari bucata, iar 3,3% au fost distribuiți prin airdrop către cei care au fost activi pe testnet sau în comunitate.

Vânzarea prin Coinbase a fost un succes, strângând vreo 269 de milioane de dolari de la peste 85.000 de participanți. A fost prima vânzare de tokeni făcută vreodată prin platforma Coinbase, ceea ce a permis și investitorilor americani să participe fără bătăi de cap. Lichiditatea de la început a fost solidă.

Dar sunt și părți care ridică întrebări. 27% din tokeni merg la echipă, iar aproape 20% la investitorii timpurii. Unii zic că e cam mult comparativ cu alte proiecte. Pe de altă parte, 38,5% sunt alocați pentru dezvoltarea ecosistemului, ceea ce sună bine pe termen lung. Rămâne de văzut cum se va reflecta asta în practică.

Ce aplicații există deja pe Monad?

Am intrat să văd ce se poate face pe rețea și, sincer, nu e nimic spectaculos încă. Peste 300 de aplicații sunt în lucru sau deja integrate, dar majoritatea sunt nume pe care le cunoști de pe Ethereum. Uniswap v4 conduce clasamentul cu vreo 25 de milioane dolari în TVL. MetaMask și Phantom funcționează deja, USDC și alte stablecoins sunt disponibile din prima zi.

Dintre proiectele native, Kuru pare interesant. E un DEX care combină cartea de ordine clasică cu mecanisme de market maker automat. Încearcă să profite de viteza Monad pentru a oferi o experiență mai bună traderilor activi. Neverland e un protocol de lending bazat pe arhitectura Aave v3, cu aproximativ un milion de dolari în depozite deocamdată.

Întrebarea care mă frământă e dacă vom vedea aplicații cu adevărat noi pe Monad, sau doar copii ale celor existente. Pe Solana, de exemplu, au apărut niște market makeri automati proprietari care nu existau în altă parte. Poate Monad va genera și el astfel de inovații, dar deocamdată e prea devreme să ne dăm seama.

Debutul MON pe Solana și Hyperliquid

Asta a fost poate partea cea mai surprinzătoare. În prima zi de la lansare, MON era deja tranzacționabil pe Solana și pe Hyperliquid cu lichiditate decentă. Nu e ceva ce vezi des la un token proaspăt apărut.

Volumele au fost impresionante. Pe Solana s-au făcut tranzacții de peste 60 de milioane de dolari în primele 24 de ore, cu vreo 60% mai mult decât pe Hyperliquid care a înregistrat cam 37 de milioane. Dacă pui cifrele astea lângă exchangurile centralizate, Solana ar fi fost pe locul cinci după volum, după Upbit, Coinbase, Bybit și Bithumb. Nu e rău deloc pentru o platformă descentralizată.

Ce înseamnă asta pentru viitor

Poți să te gândești la asta ca la o competiție între Hyperliquid și Solana, dar cred că imaginea mai mare e alta. Platformele descentralizate încep să poată face lucruri care până acum erau rezervate exchangurilor centralizate. Cu bridge-uri solide precum Wormhole și market makeri automati tot mai sofisticați, barierele tehnice practic au dispărut.

Dacă urmărești zona de crypto news, probabil ai observat deja trendul ăsta. Tranzacționarea on-chain devine tot mai competitivă cu cea tradițională, și asta e o schimbare care merită urmărită atent.

Provocările cu care se confruntă Monad

Hai să fim realiști: Monad a ajuns târziu la masă. Trei ani de dezvoltare înseamnă că Solana și-a construit deja un ecosistem matur, cu miliarde de dolari în volume zilnice și o comunitate activă. Layer 2-urile de pe Ethereum, în special Base, au explodat în ultimul an. Competiția e acerbă.

Performanța tehnică singură nu câștigă războaie. Am văzut destule proiecte care promiteu luna de pe cer și apoi s-au împotmolit când au trebuit să atragă utilizatori reali. Congestionări de rețea, atacuri, buguri în smart contracts, sau pur și simplu lipsa de interes, toate astea au trimis în uitare proiecte care păreau promițătoare.

Testnetul Monad a mers bine, cu peste 2,3 miliarde de tranzacții procesate și vârfuri de 10.000 TPS. Dar mainnetul e altceva. Când sunt bani reali pe masă, oamenii se comportă diferit. Vom vedea în lunile următoare dacă arhitectura rezistă la presiune reală.

Galaxy Digital și investițiile în infrastructură

Schimbând subiectul puțin, merită să vorbim și despre Galaxy Digital, compania lui Mike Novogratz. E un mod interesant de a te expune la crypto dacă nu vrei să cumperi direct Bitcoin sau alte monede. Compania s-a transformat mult în ultimii ani, de la un fel de hedge fund speculativ la o platformă cu mai multe linii de business.

Rezultatele din Q3 2025 au fost solide: 505 milioane de dolari profit net. Pentru context, asta e aproape cât au făcut pe tot anul trecut. Când condițiile de piață sunt favorabile, Galaxy face bani frumoși.

Cum își împart afacerile?

Cam 40% din capital e în divizia de Active Digitale, unde fac trading instituțional, produse structurate și consultanță. Alte 35% gestionează portofoliul propriu de cripto și participații strategice. Restul de 25% merge în centre de date, cu facilitatea Helios din Texas ca proiect principal. Helios e încă în construcție, dar ar trebui să genereze venituri din 2026, cu CoreWeave ca chiriaș principal.

Ce mi se pare mai interesant e parteneriatul cu Superstate din septembrie. Au tokenizat acțiunile Galaxy pe Solana, devenind prima companie listată pe Nasdaq care face asta cu titluri înregistrate la SEC. Nu sunt derivate sau produse sintetice, sunt acțiuni reale care pot fi deținute și transferate pe blockchain.

E mai mult un experiment decât o sursă de venit, dar demonstrează ce e posibil. Galaxy își construiește un studiu de caz pe care îl poate arăta altor companii interesate de tokenizare.

GalaxyOne și bătălia pentru retail

GalaxyOne e platforma lor pentru investitori individuali din SUA. Combină conturi cu randament, trading de cripto și acțiuni americane într-o singură aplicație. Dacă prinde, ar putea fi o sursă bună de venituri recurente și o modalitate de a nu depinde doar de clienții mari.

Problema e că piața e deja aglomerată. Robinhood, Coinbase, o grămadă de fintech-uri agresive. Galaxy trebuie să găsească un unghi diferit, altfel va fi greu să câștige tracțiune.

Cum s-au comportat indicii crypto?

Revenind la mișcările de piață din săptămâna lansării Monad, majoritatea indicilor crypto au bătut Bitcoin. Indicele minerilor a urcat cu 8,4%, ajutat și de îmbunătățirea rating-ului pentru Cleanspark de la JP Morgan. Dar poate mai relevant e că indicele proiectelor fără venituri a crescut cu 7,9%.

Când vezi că activele speculative supraperformează, înseamnă că apetitul pentru risc crește. E un semn de optimism, dar și un motiv de prudență. Astfel de perioade pot fi urmate de corecții dure când sentimentul se schimbă.

O chestie care m-a lovit e cât de corelat e acum crypto cu deciziile Fed. Vremurile când Bitcoin era un activ complet independent au cam trecut. Dacă vrei să înțelegi unde merg piețele, trebuie să te uiți și la politica monetară, nu doar la fundamentele proiectelor.

Tokenizarea activelor reale continuă să crească

Dincolo de Monad și Galaxy, piața tokenizării se extinde constant. Valoarea totală a crescut cu 380% din 2022, ajungând la vreo 27,8 miliarde de dolari. Acțiunile tokenizate reprezintă doar 338 milioane din asta, dar e în creștere.

Creditele private și obligațiunile de trezorerie americane au atras cel mai mult interes, dar se vede mișcare și în acțiuni publice. Platforme precum xStocks au tokenizat deja peste 60 de companii, de la Netflix la Nvidia. Kraken și Bybit au și ele oferte similare. Sub administrația actuală, calea regulatorie pare mai clară.

Ce urmează?

Săptămâna asta a fost un snapshot interesant al industriei. Pe de o parte, proiecte ambițioase precum Monad care încearcă să rezolve probleme tehnice vechi. Pe de alta, companii precum Galaxy care construiesc poduri între lumea tradițională și cea crypto.

Pentru Monad, testul abia începe. Promisiunile trebuie demonstrate în practică, dezvoltatorii convinși să construiască pe platformă, utilizatorii atrași de pe rețelele cu care sunt deja obișnuiți. Nu e un sprint, e un maraton, și mulți alergători s-au prăbușit înainte de linia de finish.

Galaxy, între timp, pare să joace pe termen lung. Diversificarea în centre de date, experimentele cu tokenizarea, toate arată o viziune care depășește speculația simplă pe prețul Bitcoin.

Piețele vor continua să se miște în funcție de ce face Fed, de date economice, de sentiment. Proiecte vor apărea și vor dispărea. Dar direcția generală, către finanțe mai eficiente și mai accesibile, pare pusă pe roate. Întrebarea nu mai e dacă blockchain-ul va schimba lucrurile, ci cum și când.