Grayscale a făcut o mișcare interesantă chiar înainte de Revelion. Pe 30 decembrie 2025, compania a depus la SEC documentele prin care cere transformarea trustului său Bittensor într-un ETF tranzacționat la bursă.
Dacă totul merge bine și autoritățile dau undă verde, am putea vedea primul fond american care oferă acces direct la tokenul TAO, unul dintre cele mai discutate active din zona inteligenței artificiale descentralizate.
De ce contează această cerere?
Grayscale Investments nu este un nume nou în lumea cripto. Compania administrează peste 30 de miliarde de dolari în active digitale și a fost printre pionierii care au adus Bitcoin în portofoliile investitorilor instituționali. Trustul lor Bitcoin a devenit ETF spot la începutul lui 2024, iar de atunci au tot încercat să extindă gama de produse.
Acum e rândul Bittensor. Trustul există deja și funcționează pe piața extrabursieră sub același simbol, GTAO. Luna aceasta a început să fie cotat public pe OTCQX, după ce SEC a aprobat formularul 10. Practic, Grayscale parcurge etapele una câte una: mai întâi vehicul privat, apoi cotare publică, și acum cererea pentru ETF propriu-zis, cu listare pe NYSE Arca.
Un reprezentant al companiei a spus că există cerere din partea investitorilor care vor expunere la sectorul cripto-AI, dar fără bătăile de cap asociate cu deținerea directă de criptomonede. Și e de înțeles, sincer. Să îți faci portofel, să gestionezi chei private, să te temi că pierzi totul dintr-o greșeală de securitate, nu e pentru toată lumea. Un ETF simplifică enorm lucrurile.
Cum ar funcționa acest ETF?
Din documentele depuse reiese că fondul ar deține direct tokeni TAO. La 31 decembrie 2025, activele din custodie valorau cam 7,97 milioane de dolari, cu 1,88 milioane de unități în circulație. Fiecare unitate reprezintă 0,0192 TAO, deci nu vorbim de sume uriașe deocamdată, dar potențialul de creștere există.
Comisionul de administrare e de 2,5% pe an. E mai mult decât la fondurile tradiționale, dar pentru produse cripto e destul de standard. Coinbase Custody va fi custodele principal, cu BitGo pe post de custode secundar, iar Bank of New York Mellon se ocupă de transferuri. Structura asta duală de custodie, cu stocare la rece și facilități distribuite geografic, e menită să reducă riscurile de securitate.
Un detaliu tehnic care merită menționat: NYSE Arca a primit deja aprobare pentru operațiuni in-kind. Asta înseamnă că participanții autorizați pot schimba direct tokeni TAO contra unități ETF, fără să treacă prin conversie în numerar. Sună complicat, dar în practică face totul mai eficient și mai ieftin.
Ce e de fapt Bittensor și de ce s-a vorbit atât despre el?
Aici lucrurile devin cu adevărat interesante. Bittensor nu e doar o altă criptomonedă dintre sutele care apar și dispar. E un protocol care încearcă să facă ceva ce nu s-a mai făcut până acum: să descentralizeze dezvoltarea inteligenței artificiale și să o scoată din mâinile câtorva corporații uriașe.
Gândiți-vă la situația actuală din industria AI. Google, OpenAI, Microsoft, Meta și încă vreo câțiva giganți controlează practic tot ce ține de modelele avansate de inteligență artificială. Au datele, pentru că miliarde de oameni le folosesc produsele zilnic.
Au puterea de calcul, pentru că își permit să cumpere zeci de mii de GPU-uri scumpe. Au banii să angajeze cei mai buni cercetători din lume. Un cercetător independent sau o companie mică n-are, sincer vorbind, nicio șansă reală să concureze cu ei în condițiile actuale.
Bittensor propune o alternativă care sună aproape utopică: o rețea descentralizată în care oricine poate contribui cu resurse computaționale, cu modele AI, cu seturi de date, și primește recompense proporțional cu valoarea adusă. E ca și cum ai avea un laborator global de cercetare AI, unde toată lumea lucrează împreună, dar fiecare e plătit corect pentru contribuția sa.
Proiectul a fost lansat în ianuarie 2021 de Opentensor Foundation, organizație fondată de Jacob Steeves și Ala Shaabana. Steeves lucrase înainte pe sisteme distribuite și AI, iar Shaabana avea experiență în blockchain. Au ales să facă un lansare corectă, fără pre-minare sau ICO. Fiecare token TAO a fost câștigat prin muncă reală în rețea.
Rețeaua funcționează prin ceea ce numesc ei subnets, adică sub-rețele specializate pe diferite sarcini. Unele se ocupă de generare de text, altele de recunoaștere de imagini, altele de analiză de date, altele furnizează pur și simplu putere de calcul brută pentru antrenarea modelelor. E ca un ecosistem în care fiecare subnet e un departament specializat, dar toate lucrează sub aceeași umbrelă economică. Acum sunt zeci de astfel de subnets active, cu planuri să ajungă la peste o mie în viitor.
Printre cele mai interesante subnets se numără Nineteen AI, care oferă acces descentralizat la modele lingvistice open-source de top, Chutes, o platformă de calcul AI serverless cu peste 4.000 de GPU-uri, și Masa Network, un serviciu de colectare de date de pe platforme precum Twitter sau Discord. E o diversitate impresionantă, și fiecare subnet are propriul său mecanism de stimulare și competiție internă.
Cum funcționează economia TAO?
Bittensor folosește un mecanism de consens pe care îl numesc Proof of Intelligence sau Yuma Consensus. Spre deosebire de Bitcoin, unde minerii rezolvă probleme matematice arbitrare, aici recompensele depind de calitatea inteligenței furnizate.
Sunt trei tipuri de participanți în rețea. Minerii oferă modele AI și răspunsuri la interogări, iar câștigurile lor depind de cât de bune sunt rezultatele. Validatorii verifică munca minerilor și dau scoruri. Consumatorii folosesc serviciile și plătesc pentru ele. TAO circulă între toți aceștia, servind și ca monedă de schimb, și ca instrument de guvernanță.
Oferta maximă e de 21 de milioane de tokeni, exact ca la Bitcoin. La sfârșitul lui septembrie 2025, în circulație erau aproximativ 10 milioane, cu un volum zilnic de tranzacționare de vreo 42 de milioane de dolari. Capitalizarea de piață se învârte în jurul a 3 miliarde de dolari, plasând TAO printre primele 40 de criptomonede la nivel global.
Halving-ul din decembrie și ce a urmat
Pe 14 decembrie 2025, Bittensor a trecut prin primul său halving, un eveniment pe care comunitatea îl aștepta cu interes și oarecare emoție. Similar cu ce se întâmplă la Bitcoin o dată la patru ani, emisiunea zilnică de tokeni noi a fost redusă la jumătate, de la 7.200 TAO pe zi la 3.600. E un mecanism încorporat în protocol încă de la lansare, menit să creeze raritate în timp și să imite, într-un fel, extracția tot mai dificilă a aurului.
În teorie, mai puține monede noi înseamnă presiune deflaționistă și potențial de creștere a prețului pe termen lung, presupunând că cererea rămâne stabilă sau crește.
În practică, lucrurile sunt întotdeauna mai complicate decât în teorie. Imediat după halving, prețul TAO a scăzut și s-a stabilizat în jurul a 220 de dolari. Mai devreme în 2025, când entuziasmul legat de AI și cripto era la cote maxime, tokenul ajunsese la aproximativ 520 de dolari. Deci corecția a fost semnificativă, aproape 60% de la vârf.
Fluctuațiile astea sunt normale în cripto, dar merită ținut minte când te gândești să investești. TAO a avut prețuri între 188 și 709 de dolari de-a lungul anului. Pentru cineva obișnuit cu stabilitatea relativă a acțiunilor blue-chip sau a obligațiunilor de stat, volatilitatea asta poate fi greu de digerat și de gestionat emoțional.
Ce se mai întâmplă pe piața de ETF-uri cripto?
Mișcarea Grayscale nu vine din neant. De când ETF-urile spot pe Bitcoin au fost aprobate la începutul lui 2024, piața a explodat. Peste 50 de miliarde de dolari au intrat în aceste fonduri în primul an. Au urmat produse pe Ethereum, apoi pe alte active, iar acum toată lumea se uită spre proiecte mai de nișă.
La finalul lui 2025, dinamica a fost interesantă. ETF-urile pe XRP au avut șase zile consecutive de intrări de capital, peste 420 de milioane de dolari în total. Produsele pe Solana au atras 2,29 milioane doar în ultima zi a anului. În același timp, Bitcoin și Ethereum au văzut ieșiri combinate de 420 de milioane. Pare că investitorii rotesc capitalul către active alternative.
Tot pe 30 decembrie, Bitwise a depus cereri pentru unsprezece ETF-uri strategice, inclusiv unul pe TAO. Competiția devine tot mai acerbă. În octombrie 2025, SEC a introdus standarde generice de listare care elimină nevoia de aprobare de la caz la caz, și de atunci cererile au tot venit.
Pe partea europeană, Deutsche Digital Assets și Safello au lansat încă din octombrie un ETP pe Bittensor pe bursa elvețiană SIX. Produsul include și staking, cu un comision de 1,49%. TAO a crescut cu 42% în luna respectivă, ajungând la 427 de dolari, înainte de corecțiile ulterioare.
Riscurile despre care trebuie să știi
Documentul S-1 depus de Grayscale conține o secțiune lungă despre riscuri, și ar fi bine să nu o ignori dacă te gândești să investești.
Primul și cel mai evident: volatilitatea. Am menționat deja că prețul TAO a oscilat dramatic de-a lungul anului. Asta înseamnă că poți câștiga mult, dar poți și pierde la fel de mult. Nu e pentru cei cu toleranță scăzută la risc.
Al doilea: clasificarea juridică. Există posibilitatea ca SEC să decidă că TAO e de fapt un titlu de valoare, nu doar un token utilitar. Dacă se întâmplă asta, trustul ar putea fi forțat să lichideze. Dezbaterea asta a naturii juridice a criptomonedelor continuă de ani de zile în SUA și nu s-a clarificat încă.
Al treilea: riscurile de custodie. Chiar cu toată structura de securitate, cu stocare la rece și semnături multiple, pierderile din cauza compromiterii cheilor private rămân posibile. În cripto, dacă pierzi cheile, pierzi totul. Ireversibil.
Și mai e incertitudinea legată de aprobarea în sine. SEC a fost istoric prudentă cu ETF-urile cripto. Administrația actuală pare mai prietenoasă cu industria, dar asta nu garantează nimic. Procesul poate dura luni de zile și poate necesita modificări semnificative ale documentației.
Cum se compară Bittensor cu alte proiecte AI pe blockchain?
Nu Bittensor e singurul care încearcă să combine blockchain cu inteligența artificială. Fetch.ai, de exemplu, se concentrează pe agenți autonomi care execută sarcini în logistică, orașe inteligente sau sănătate. SingularityNET a creat un marketplace unde developerii pot publica și vinde algoritmi AI.
Bittensor face altceva. Nu se ocupă doar de distribuția modelelor AI existente, ci de crearea și îmbunătățirea lor continuă. E mai degrabă un laborator de cercetare descentralizat decât o platformă de servicii. Minerii nu rulează pur și simplu modele predefinite, ci contribuie la perfecționarea colectivă a întregii rețele.
Diferența asta filozofică se simte în modul în care funcționează totul. E mai complex, dar și potențialul e mai mare. Dacă reușește să atragă suficient de mulți cercetători și developeri talentați, Bittensor ar putea deveni o alternativă serioasă la marile corporații AI.
Ce urmează?
Următoarele luni vor fi decisive. SEC va analiza documentația, probabil va cere clarificări, și la un moment dat va lua o decizie. Procesul poate dura de la câteva luni la peste un an.
Între timp, prețul TAO va continua să fluctueze în funcție de condițiile generale ale pieței cripto și de ce se întâmplă în ecosistemul Bittensor. Pe plan tehnic, rețeaua continuă să evolueze. Au fost implementate recent actualizări pentru a preveni comportamentele de tip free-riding, unde validatorii copiază evaluările altora fără să facă muncă reală.
O preocupare pe termen lung e creșterea dimensiunii blockchain-ului. După doi ani de funcționare, volumul de date a ajuns la aproximativ un terabyte. Dacă expansiunea continuă în ritmul ăsta, tot mai puțini operatori vor putea rula noduri complete, ceea ce ar afecta gradul de descentralizare.
De ce contează toată povestea asta?
Dincolo de detaliile tehnice și de proiecțiile de preț pe care le fac diverși analiști, mișcarea Grayscale spune ceva important despre direcția în care se îndreaptă industria financiară. Nu mai vorbim doar de Bitcoin sau Ethereum când vine vorba de investiții instituționale în cripto.
Fondurile mari încep să se uite la proiecte mai specializate, la intersecția dintre blockchain și alte tehnologii emergente precum inteligența artificială.
Barry Silbert, președintele Grayscale, a descris inițiativa drept o poartă de acces către piețele AI descentralizate. E un pic exagerat poate, dar ideea de bază e validă și merită luată în serios. Dacă ETF-ul e aprobat și atrage capital semnificativ de la investitorii instituționali, ar putea legitima întregul sector și ar putea accelera adoptarea nu doar a Bittensor, ci a întregii categorii de proiecte cripto-AI.
Pentru investitorul obișnuit care nu vrea să petreacă ore întregi înțelegând cum funcționează portofelele cripto și cheile private, oportunitatea de a obține expunere la acest spațiu prin intermediul unui fond listat pe NYSE, gestionat de o companie cu experiență și cu o structură de custodie solidă, e mult mai accesibilă și mai sigură decât alternativa de a naviga singur prin complexitățile pieței cripto.
Rămâne de văzut ce va decide SEC în lunile următoare. Dar indiferent de rezultatul acestei cereri particulare, faptul că se discută serios despre un ETF pe un proiect de inteligență artificială descentralizată arată cât de mult s-a schimbat peisajul investițiilor în doar câțiva ani.
Ceea ce părea science-fiction acum un deceniu a devenit subiect de analiză pentru reglementatorii financiari și pentru managerii de fonduri. Iar asta, în sine, e un semn că tehnologia blockchain a depășit faza experimentală și a intrat în mainstream.
