Ceva se schimbă în lumea finanțelor mari. Și nu vorbesc despre fluctuațiile obișnuite ale piețelor sau despre vreo nouă modă trecătoare. Franklin Templeton, un colos cu peste 1.500 de miliarde de dolari în gestiune, transmite un mesaj pe care merită să-l ascultăm: investitorii experimentați încep să privească criptomonedele altfel.
Nu cu entuziasmul naiv de acum câțiva ani, ci cu un interes calculat, pragmatic, de profesioniști care și-au făcut temele.
Robert Crossley conduce serviciile de consultanță pentru industrie la Franklin Templeton și observă o tendință interesantă. Spune că nu mai e vorba de o singură categorie de investitori care se uită la piața crypto, evaluată undeva la 3.000 de miliarde de dolari. Granițele s-au estompat. Tinerii pasionați de tehnologie și investitorii cu experiență de zeci de ani în piețele tradiționale încep să ajungă, pe căi diferite, la aceeași concluzie: activele digitale merită un loc la masa discuțiilor despre diversificarea portofoliului.
Poate părea surprinzător pentru cine a urmărit acest spațiu de-a lungul anilor. Criptomonedele au fost mult timp percepute ca un pariu riscant, domeniul speculatorilor și al entuziaștilor tehnologici. Dar lucrurile s-au mișcat, uneori mai repede decât ne-am fi așteptat.
Cum am ajuns aici?
Dacă ne uităm în urmă, parcursul criptomonedelor seamănă cu o călătorie accidentată. Bitcoin a apărut în 2009, creat de un personaj sau grup anonim sub pseudonimul Satoshi Nakamoto. La început, era un experiment pentru un cerc restrâns de programatori și criptografi, oameni fascinați de ideea unei monede care nu depinde de nicio bancă centrală sau guvern.
Ethereum a venit în 2015 și a extins posibilitățile, introducând contractele inteligente, programe care se execută automat pe blockchain când sunt îndeplinite anumite condiții.
Timp de aproape un deceniu, instituțiile financiare mari au stat deoparte. Volatilitatea îi speria, lipsa reglementărilor clare îi făcea precauți, iar infrastructura de custodie, adică modul în care poți păstra în siguranță astfel de active, era considerată insuficientă. Fondurile de pensii, companiile de asigurări, administratorii de averi privite cu scepticism acest nou teritoriu.
Ce s-a schimbat? Păi, destul de multe. În 2024, autoritățile americane au aprobat primele fonduri tranzacționate la bursă cu expunere directă la Bitcoin și Ethereum. Aceste ETF-uri, cum le spun specialiștii, permit oricui să investească în criptomonede printr-un instrument familiar, fără să se chinuie cu portofele digitale, chei private și toate complicațiile tehnice. Conform datelor de la DefiLlama, aceste fonduri au atras peste 100 de miliarde de dolari de la lansare. Nu-i o sumă de neglijat.
Când generațiile se întâlnesc
Crossley face o observație care mi se pare relevantă. Vorbește despre o apropiere între categorii de investitori care, până nu demult, păreau să locuiască pe planete diferite. Pe de o parte, tinerii care au crescut cu aplicații de plăți pe telefon, cu jocuri video care au economii virtuale complexe, pentru care granița dintre digital și fizic e mult mai neclară decât pentru părinții lor.
Aceștia au intrat în crypto fără prea multe ezitări, atrași de familiaritatea tehnologiei.
Pe de altă parte, investitorii cu experiență, care și-au construit averile de-a lungul decadelor prin acțiuni, obligațiuni, poate imobiliare. Pentru ei, criptomonedele păreau ciudate, greu de evaluat cu metodele clasice. Nu ai fluxuri de numerar pe care să le analizezi, nu ai active tangibile în spate, nu ai repere tradiționale.
Dar ceva s-a întâmplat. Investitorii mai în vârstă au început să vadă activele digitale ca o opțiune de diversificare, nu neapărat ca un pariu speculativ. În același timp, tinerii au devenit mai sofisticați, au învățat din greșeli, au trecut prin cicluri de piață și au înțeles că nu orice jeton care promite câștiguri miraculoase merită atenție. Cele două lumi se apropie, și instrumentele reglementate, precum ETF-urile, accelerează această convergență.
Companiile fintech simt oportunitatea
Nu doar Franklin Templeton observă aceste mișcări. Companii precum Robinhood, Stripe, Revolut sau Wise s-au poziționat agresiv la intersecția dintre crypto și finanțele tradiționale.
Robinhood, cunoscută pentru că a făcut tranzacționarea acțiunilor accesibilă oricui are un telefon, a devenit un jucător serios în spațiul crypto. Se vorbește chiar că ar lua în considerare să includă Bitcoin în trezoreria companiei, ceea ce ar fi un semnal puternic.
Stripe, gigantul plăților online, a revenit în forță după o perioadă în care părea să fi abandonat sectorul. Revolut a obținut licența europeană MiCA, care îi permite să ofere servicii crypto în toată Uniunea într-un cadru reglementat. Wise recrutează specialiști în active digitale. Toate aceste mișcări sugerează că industria fintech vede în crypto nu o modă trecătoare, ci o evoluție structurală.
Și are logică, dacă stai să te gândești. Aceste companii au construit încredere de-a lungul anilor. Oamenii le folosesc pentru plăți, transferuri, economii. Când introduc produse crypto, transferă o parte din această credibilitate către o clasă de active care, să fim sinceri, a avut probleme de imagine.
Reglementarea face diferența
Am menționat ETF-urile, dar povestea reglementării e mai amplă. Timp de ani de zile, incertitudinea juridică a fost principalul obstacol pentru investitorii mari. Un fond de pensii, de exemplu, are obligații foarte stricte față de beneficiari. Nu poate investi în active care prezintă riscuri juridice neclare sau care nu sunt recunoscute de autoritățile de supraveghere. Ar fi iresponsabil.
Administrația americană actuală și-a exprimat intenția de a face din Statele Unite un lider în domeniul criptomonedelor. Indiferent ce părere ai despre politică, claritatea reglementară, chiar imperfectă, e preferată ambiguității. Investitorii instituționali au nevoie de predictibilitate ca să-și planifice strategiile pe termen lung.
Europa nu stă degeaba. Regulamentul MiCA a intrat în vigoare și creează un cadru armonizat pentru toate statele membre ale Uniunii. Nu mai trebuie să navighezi printr-un labirint de reguli diferite în fiecare țară. Marea Britanie își dezvoltă propria strategie, conștientă că rămânerea în urmă ar costa oportunități economice semnificative.
Această competiție între jurisdicții creează un efect interesant. Cu cât mai multe țări adoptă reglementări clare, cu atât crește presiunea asupra celorlalte să facă la fel. Un fel de cursă în care participanții se trag reciproc înainte.
Explozia fondurilor la bursă
Cifrele despre ETF-uri sunt destul de grăitoare. În 2025 s-au lansat aproximativ 75 de noi fonduri cu expunere la criptomonede, ducând totalul la vreo 150. James Seyffart de la Bloomberg Intelligence spune că alte 126 de cereri sunt în procesare, cu multe altele așteptate. Gama s-a diversificat. Nu mai e vorba doar de Bitcoin. Ethereum, XRP, Solana, toate au atras miliarde.
Crossley vede ETF-urile ca un punct de plecare, nu ca un vârf. Și înțeleg ce vrea să spună. Pentru un investitor obișnuit să cumpere acțiuni sau fonduri pe indici, trecerea la un ETF pe Bitcoin e naturală. Același broker, același cont, aceleași rapoarte fiscale. Barierele psihologice și practice scad considerabil.
Dar Franklin Templeton se uită mai departe. Crossley menționează tokenizarea, livrarea fondurilor pe blockchain, operațiuni mai eficiente. Aici intri într-un teritoriu care poate părea abstract, dar are potențial real. Tokenizarea înseamnă reprezentarea activelor tradiționale, acțiuni, obligațiuni, chiar imobiliare, sub formă de jetoane digitale pe un blockchain. Imaginează-ți că ai putea deține o fracțiune dintr-o clădire de birouri din New York sau din acțiuni ale unei companii private, ceva foarte greu de realizat în sistemul actual.
Franklin Templeton experimentează deja. Au lansat un fond de piață monetară tokenizat pe blockchain-ul Stellar. BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, a făcut ceva similar pe Ethereum. Când vezi astfel de nume angajându-se în aceste experimente, înțelegi că nu e vorba de joacă.
Investitorii devin mai atenți
Un aspect care mi se pare important în observațiile lui Crossley privește calitatea interesului pentru crypto. Când vine vorba de altcoins, adică criptomonedele diferite de Bitcoin, investitorii întreabă mai mult. Vor să înțeleagă ce face un activ, cum se tranzacționează, cum se potrivește într-un portofoliu. Nu mai e nebunia din 2021 când oamenii cumpărau orice jeton avea un nume amuzant sau o mascotă simpatică.
Experiențele dureroase din 2022 au lăsat urme. Prăbușirea Terra-Luna, falimentul FTX, scandalurile și pierderile masive, toate au servit drept lecții costisitoare. Cine a trecut prin acele momente și a rămas în piață e acum mai prudent, mai informat, mai atent la riscuri. Și asta e bine pentru toată lumea. O piață cu investitori care gândesc înainte să acționeze e mai stabilă și mai atractivă pentru capitalul serios.
Ce rămâne de rezolvat?
Nu vreau să las impresia că totul e roz. Problemele nu au dispărut. Volatilitatea, deși poate în scădere, rămâne mult mai mare decât în piețele tradiționale. Bitcoin poate sări sau cădea cu 10% într-o singură zi, ceva ce aproape nu se întâmplă la indici bursieri mari sau la obligațiuni guvernamentale.
Securitatea rămâne o preocupare. Hackerii continuă să vizeze platformele crypto, iar pierderile din atacuri cibernetice se ridică la miliarde anual. Da, custodiile și bursele au îmbunătățit măsurile, dar amenințarea e reală. Pentru un fond de pensii care gestionează economiile oamenilor pentru retragere, acest risc nu e unul pe care să-l ignori ușor.
Incertitudinea reglementară nu a dispărut complet. Ce pare favorabil azi poate deveni restrictiv mâine, în funcție de schimbări politice sau de noi priorități ale autorităților. Și rămân întrebări fundamentale despre utilitatea multor criptomonede. Bitcoin și-a câștigat un loc ca rezervă de valoare digitală, comparat uneori cu aurul. Dar multe alte proiecte nu au demonstrat un caz de utilizare convingător dincolo de speculație.
Ce înseamnă asta pentru tine?
Dacă ești un investitor obișnuit, mesajele de la instituții precum Franklin Templeton pot fi citite în mai multe feluri. Pe de o parte, validarea din partea unor jucători financiari de această anvergură sugerează că activele digitale au depășit faza de experiment. Pe de altă parte, validarea nu elimină riscurile.
O abordare prudentă ar însemna să aloci o fracțiune modestă din portofoliu către crypto, proporțională cu cât de confortabil ești cu riscul și cu orizontul tău de timp. ETF-urile oferă o cale mai sigură decât deținerea directă, scutindu-te de bătăile de cap cu securitatea și custodia.
Și, poate cel mai important, să înțelegi ce cumperi. Educația financiară face diferența. Cine știe cum se comportă un activ în diferite condiții de piață, cine înțelege riscurile, e mai puțin probabil să vândă în panică la prima scădere sau să se lase purtat de euforie la primul raliu.
Cum ar putea arăta 2026?
Dacă previziunile lui Crossley se materializează, anul viitor ar putea marca o nouă etapă. Intrarea masivă a capitalului instituțional ar aduce lichiditate, stabilitate relativă și legitimitate. Produsele financiare ar continua să se diversifice, iar tehnologia blockchain ar pătrunde mai adânc în infrastructura financiară pe care o folosim cu toții.
Evident, nimic nu e garantat. Piețele financiare sunt imprevizibile prin natura lor, iar criptomonedele, cu toate progresele făcute, rămân un domeniu tânăr. Dar direcția generală pare destul de clară. Activele digitale se integrează progresiv în sistemul financiar global.
Franklin Templeton, cu deceniile sale de experiență și resursele de care dispune, pariază pe această transformare. Când o instituție de asemenea calibru își exprimă astfel de viziuni, merită să ascultăm. Nu înseamnă să ne aruncăm orbește, ci să fim atenți la ce se întâmplă și să ne adaptăm. Pentru că lumea financiară se schimbă, și cine refuză să vadă asta riscă să rămână în urmă.
