Crypto.com a primit săptămâna aceasta undă verde de la Office of the Comptroller of the Currency, autoritatea federală americană care supraveghează băncile naționale, pentru înființarea unei bănci naționale de tip trust.
Aprobarea este condiționată, ceea ce înseamnă că mai sunt câțiva pași de parcurs până la operaționalizarea propriu-zisă. Noua entitate se va numi oficial Foris Dax National Trust Bank, dar va funcționa sub brandul Crypto.com National Trust Bank.
Exchange-ul cu sediul în Singapore se alătură astfel unui grup din ce în ce mai numeros de companii crypto care își fac loc în sistemul bancar federal american.
Să fie clar de la început: nu vorbim despre o licență bancară completă. Crypto.com nu va putea accepta depozite, nu va oferi conturi de economii și nu va acorda credite. Ce va putea face, în schimb, este să ofere custodie pentru active digitale, staking pe diverse blockchain-uri și decontarea tranzacțiilor, totul sub supraveghere federală directă.
Poate părea puțin, dar diferența față de o licență de stat e semnificativă. Un charter național scutește compania de necesitatea de a obține licențe separate în fiecare stat, simplifică conformitatea regulatorie și oferă un cadru juridic unitar, pe care investitorii instituționali îl apreciază.
Anunțul nu vine într-un vid. Relația dintre companiile crypto și băncile tradiționale este tensionată de luni bune. Lobby-ul bancar american a cerut în repetate rânduri OCC-ului să încetinească ritmul în care aprobă cererile venite din industria activelor digitale. Argumentul băncilor e simplu: aceste companii ar putea folosi licențele de trust drept scurtătură ca să ocolească supravegherea altor autorități de reglementare.
Ce înseamnă practic o licență națională de trust?
Un charter național de trust bank este o autorizație federală prin care o companie poate presta servicii fiduciare. Termenul de „trust” vine din dreptul anglo-saxon și se referă, pe scurt, la administrarea activelor cuiva în numele și în beneficiul acelei persoane sau instituții.
Când transpunem conceptul în lumea activelor digitale, vorbim despre păstrarea în custodie a criptomonedelor, decontarea tranzacțiilor și administrarea activelor pe diferite rețele blockchain.
Față de o bancă comercială obișnuită, o bancă națională de trust are restricții clare. Nu poate primi depozite, nu oferă conturi curente sau de economii și nu beneficiază de garanția FDIC, adică asigurarea depozitelor bancare de până la 250.000 de dolari de care se bucură americanii.
Deci e vorba despre o formă limitată de charter bancar, înghițită strict în perimetrul funcțiilor fiduciare.
Cu toate astea, un charter federal aduce avantaje palpabile. Să ne gândim la o companie care operează în 30 de state americane: fără un charter național, are nevoie de licențe separate în fiecare stat, cu cerințe și termene diferite. Cu un charter federal, operează sub un singur set de reguli, sub ochii OCC-ului. Asta contează enorm pentru investitorii instituționali.
Un administrator de fonduri ETF sau un fond de pensii nu va lucra cu un custode care nu are un cadru federal solid. E o chestiune de încredere, dar și de obligație legală.
Drumul Crypto.com către aprobarea OCC
Cererea a fost depusă la OCC în octombrie 2025. Aprobarea condiționată a venit pe 23 februarie 2026, la aproximativ patru luni de la depunere. E un interval scurt dacă ținem cont de complexitatea procesului.
Crypto.com, fondată în 2016, a adunat în acești ani un portofoliu consistent de licențe și certificări de conformitate în mai multe țări. Deja opera un serviciu de custodie reglementat în New Hampshire, prin Crypto.com Custody Trust Company, entitate supravegheată de departamentul bancar al statului.
Kris Marszalek, cofondator și CEO al Crypto.com, a spus că această aprobare confirmă direcția pe care compania o urmează de ani buni: conformitate și securitate pe primul loc. Planul e ca Crypto.com National Trust Bank să devină custodele calificat de referință pentru instituțiile care au nevoie de un partener reglementat federal pentru activele digitale.
Spre deosebire de mulți dintre ceilalți solicitanți, Crypto.com nu emite un stablecoin propriu. Are însă CRO, tokenul nativ al ecosistemului său, care rămâne piesa centrală. Banca națională de trust se va concentra pe custodie, staking pe mai multe rețele, inclusiv Cronos (blockchain-ul propriu), și decontare. Nu este vorba de o bancă în sensul clasic, ci de un vehicul specializat, calibrat pe nevoile pieței crypto instituționale.
Trebuie precizat și că aprobarea condiționată nu înseamnă deschiderea imediată a băncii. Mai sunt de îndeplinit condiții legate de nivelul capitalului, guvernanța corporativă, gestionarea riscurilor și politicile interne. Abia după ce toate aceste cerințe sunt îndeplinite, OCC va acorda aprobarea finală.
Celelalte companii crypto cu charter OCC
Crypto.com nu este prima companie din industrie care ajunge aici. În decembrie 2025, OCC a acordat aprobare condiționată deodată pentru cinci firme: Circle, Ripple, BitGo, Fidelity Digital Assets și Paxos.
A fost o decizie fără precedent, prima oară când cinci companii axate pe active digitale primeau simultan acces la cadrul bancar federal. Fiecare are un profil distinct și motive proprii.
Circle și USDC
Circle emite USDC, al patrulea cel mai tranzacționat activ digital din lume și cel mai mare stablecoin reglementat. Compania e listată la bursă și a primit aprobarea pentru First National Digital Currency Bank.
Charter-ul federal îi permite să gestioneze direct rezervele care garantează USDC, fără să mai depindă de intermediari. Contextul contează: GENIUS Act, legea federală a stablecoin-urilor semnată în iulie 2025, obligă emitenții să mențină rezerve 1:1 în active lichide de calitate. Un charter național face toată această conformitate mult mai simplă.
Circle a fost, de altfel, un pionier al conformității regulatorii în crypto. În 2015 a primit prima licență BitLicense din New York. În 2024 a fost primul emitent global de stablecoin care s-a aliniat cadrului MiCA din Uniunea Europeană. Charter-ul OCC e o continuare firească a acestei direcții.
Ripple și RLUSD
Ripple, compania ai cărei fondatori au creat XRP, a primit aprobarea condiționată pentru Ripple National Trust Bank. Firma a lansat stablecoin-ul RLUSD în 2024, iar cererea la OCC a depus-o în iulie 2025, imediat după semnarea GENIUS Act. Charter-ul federal îi întărește poziția pe piața de plăți transfrontaliere și custodie instituțională.
CEO-ul Ripple, Brad Garlinghouse, a replicat dur criticilor din sectorul bancar, numindu-le pe șleau „tactici anti-competiționale transparente”. Remarca spune multe despre tensiunea reală dintre companiile fintech și băncile tradiționale. Băncile văd în charter-urile crypto o amenințare la adresa monopolului lor asupra serviciilor financiare, iar firmele crypto le răspund că monopolul ăla nici nu ar fi trebuit să existe.
Paxos, BitGo și Fidelity Digital Assets
Paxos, compania din New York care emite stablecoin-ul PYUSD pentru PayPal și furnizează soluții blockchain unor firme precum Mastercard și Mercado Libre, a obținut și ea aprobarea condiționată în decembrie 2025. Charter-ul îi dă posibilitatea să își extindă infrastructura așa încât alte companii să poată construi produse cu active digitale deasupra ei.
BitGo, specializată în custodia criptomonedelor, a trecut de la aprobarea condiționată direct la aprobarea completă din partea OCC, convertindu-se din companie de trust statală în bancă națională de trust. Luna trecută, BitGo a anunțat și lansarea FYUSD, un stablecoin conceput pentru instituțiile din Asia, dezvoltat împreună cu New Frontier Labs.
Fidelity Digital Assets, brațul de active digitale al colosului de pe Wall Street, a primit aprobarea OCC tot în decembrie 2025. În februarie 2026, Fidelity a lansat FIDD, un stablecoin construit pe Ethereum, destinat atât investitorilor de retail, cât și celor instituționali. Produsul e gândit mai ales pentru cei care vor să opereze în ecosistemul finanțelor descentralizate, cunoscut sub acronimul DeFi.
Bridge, brațul stablecoin al Stripe
Bridge e un caz aparte. Compania, deținută de Stripe după o achiziție de 1,1 miliarde de dolari în 2024, nu emite un stablecoin propriu. Ceea ce face e să ofere infrastructura prin care alte companii pot emite tokeni stabili.
A primit aprobarea condiționată la începutul lui februarie 2026, devenind a șasea companie crypto cu un astfel de charter. Practic, Bridge pune la dispoziție șinele pe care circulă stablecoin-urile altor firme, iar acum o face într-un cadru reglementat la nivel național.
GENIUS Act: legea care a mișcat lucrurile
Cea mai mare parte din această mișcare către charter-uri bancare federale are o explicație legislativă precisă: GENIUS Act. Numele vine de la Guiding and Establishing National Innovation for U.S. Stablecoins Act și reprezintă prima lege federală din istoria SUA dedicată exclusiv reglementării stablecoin-urilor. Președintele Trump a semnat-o în iulie 2025, iar efectele s-au simțit imediat.
Legea stabilește reguli concrete: emitenții de stablecoin trebuie să mențină rezerve 1:1 în active lichide de calitate, adică numerar, depozite bancare asigurate și obligațiuni de trezorerie pe termen scurt.
Trebuie să facă publice procedurile de răscumpărare și să prezinte rapoarte periodice, auditate și certificate de conducere. Totodată, GENIUS Act a recunoscut în mod explicit că băncile naționale neasigurate pot emite stablecoin-uri. Practic, a deschis ușa legală pentru tot ce vedem acum.
Înainte de această lege, companiile crypto se descurcau cum puteau. Unele aveau licențe de stat, altele se bazau pe interpretări ale cadrului existent, iar multe operau într-o zonă gri. Acum există o bază legală clară și bine definită, cu obligații aferente. Piața stablecoin-urilor a depășit deja 309 miliarde de dolari în circulație, o cifră care explică de la sine de ce toată lumea, de la autorități la bancheri și legiuitori, urmărește fiecare mișcare din sector.
Băncile tradiționale nu sunt deloc încântate
Reacția sectorului bancar american a fost previzibilă. American Bankers Association, cel mai mare lobby bancar din SUA, a trimis la începutul lui februarie 2026 o scrisoare către OCC în care cerea explicit încetinirea procesului de aprobare.
ABA susține că un charter național de trust nu ar trebui să devină un vehicul prin care firmele crypto ocolesc supravegherea SEC, CFTC sau a altor regulatori federali. Pe românește: băncile cred că firmele crypto își iau licența „ușoară” ca să evite rigorile impuse băncilor adevărate.
Bank Policy Institute, altă organizație influentă din lobby-ul bancar, a mers pe aceeași linie. Firmele crypto care vor să presteze activități bancare ar trebui, spun ei, să ceară licențe bancare complete, nu charter-uri limitate de trust. Gândul lor e limpede: un charter de trust oferă beneficiile statutului federal fără toate obligațiile unei bănci cu acte în regulă, iar asta creează un avantaj competitiv pe care băncile îl consideră inechitabil.
Independent Community Bankers of America a luat o poziție și mai dură. S-a opus fățiș aprobărilor condiționate, argumentând că OCC își depășește autoritatea statutară atunci când extinde competențele de trust în această manieră. Potrivit ICBA, faptul că atâtea companii fintech depun cereri într-un timp atât de scurt demonstrează că își doresc beneficiile unei licențe bancare dar nu și responsabilitățile care vin la pachet cu ea.
Tensiunea nu rămâne doar la nivel de scrisori. Băncile și companiile crypto se înfruntă și pe teren legislativ, pe marginea Clarity Act, un proiect de lege privind structura pieței de active digitale. Miza cea mare sunt stablecoin-urile și randamentele pe care le oferă deținătorilor. Băncile au cerut legiuitorilor să colmateze o breașă din GENIUS Act care, în opinia lor, permite companiilor crypto să plătească dobânzi fără supravegherea la care băncile sunt supuse. E o bătălie care abia începe.
Coinbase și World Liberty Financial, următorii pe listă
Două companii importante așteaptă încă verdictul OCC. Coinbase, cel mai mare exchange crypto din Statele Unite, a depus cererea pentru un charter național de trust. ABA a cerut însă OCC-ului să respingă aplicația, invocând probleme la controlul intern și la gestionarea riscurilor. Limba folosită a fost dură: „funcții de control demonstrabil defectuoase” și o guvernanță care „mpiedică supravegherea independentă”.
Coinbase nu s-a ferit niciodată să spună deschis că vrea să devină o aplicație financiară completă pentru americani. Modelul declarat e cel de „everything app”: tranzacționare de criptomonede, servicii bancare, plăți, investiții, toate sub același acoperiș. Obținerea unui charter federal ar fi piesa centrală din acest puzzle, dar totodată și punctul de fricțiune maximă cu băncile tradiționale, care văd în Coinbase un concurent direct.
Cea de-a doua companie în așteptare este World Liberty Financial, proiectul DeFi asociat cu Donald Trump. Firma a lansat stablecoin-ul USD1 în 2025 și a depus cererea la OCC în ianuarie 2026, pentru înființarea World Liberty Trust Company. Așa cum era de așteptat, cererea a generat controverse din cauza legăturii cu președintele în funcție. Au existat voci care au cerut respingerea ei, invocând un conflict de interese. Dezbaterea privind neutralitatea procesului rămâne deschisă.
Ce a făcut OCC în 2025 și de ce contează?
OCC nu s-a limitat la aprobarea charter-urilor. Pe parcursul anului 2025, autoritatea a emis o serie de scrisori interpretative care au lărgit semnificativ ce pot face băncile naționale cu criptomonedele. În noiembrie 2025, Scrisoarea Interpretativă 1186 a confirmat că băncile naționale pot deține cantități limitate de criptomonede pe bilanț, acolo unde e necesar pentru plata taxelor de rețea (așa-numitele gas fees) sau pentru testarea platformelor.
O lună mai târziu, Scrisoarea 1188 a mers mai departe, confirmând că băncile pot efectua tranzacții de tip riskless principal cu active crypto, adică pot intermedia tranzacții fără să își asume risc de piață.
Jonathan Gould, controlorul monedei (Comptroller of the Currency), a declarat că noii veniți în sectorul bancar federal sunt buni pentru consumatori, pentru industrie și pentru economie. Aduc competiție, aduc produse noi, aduc dinamism. În 2025, OCC a primit 18 cereri de charter, aproape cât în ultimii patru ani cumulați. E o cifră care vorbește de la sine despre amploarea fenomenului.
Unii analiști compară ce face OCC acum cu modul în care aceeași instituție a tratat derivativele financiare în anii ’90. și atunci, OCC a interpretat larg competențele băncilor naționale, permițându-le să intre pe piețe noi. Rezultatul a fost o transformare profundă a sectorului financiar. Se pare că istoria se repetă, de data aceasta cu blockchain-ul în rol principal.
Ce înseamnă toate astea pentru investitorii instituționali?
Seria de aprobări OCC trimite un semnal clar către piața de capital: sectorul crypto se profesionalizează. Companiile nu mai operează la periferia sistemului financiar. Vor să fie înăuntru, cu tot ce implică asta. Pentru investitorii instituționali, efectul e direct. Un fond care vrea să dețină Bitcoin sau Ethereum în portofoliu are nevoie de un custode care să îndeplinească cerințele regulatorii. O bancă națională de trust supravegheată de OCC oferă exact nivelul ăsta de garanție.
Faptul că în acest grup găsim nume precum Fidelity, Circle sau Paxos adaugă greutate. Sunt companii pe care instituțiile financiare tradiționale le cunosc, le înțeleg și cu care se simt confortabil să lucreze.
Barierele psihologice și regulatorii scădeau deja în ultimii ani, dar un charter federal le reduce și mai mult. Pe măsură ce reglementările americane devin mai limpezi, fondurile mari preferă platformele care aderă la cadrul federal. Trecerea de la licențe statale la charter-uri naționale e, din această perspectivă, un indicator al maturizării sectorului.
Un peisaj financiar american în schimbare
Ceea ce vedem în Statele Unite acum e o redesenare a granițelor dintre fintech, crypto și banking-ul tradițional. Firmele de active digitale nu mai sunt outsideri. Caută să facă parte din sistem, cu tot ce vine la pachet.
Băncile tradiționale simt apăsarea. Stablecoin-urile oferă randamente atractive. Tranzacțiile pe blockchain sunt mai rapide și mai ieftine decât transferurile bancare clasice. Custodia digitală devine un serviciu tot mai căutat. Dacă firmele crypto obțin charter-uri federale și operează sub aceleași standarde ca băncile, eticheta de „neregulamentate” pe care industria bancară le-o lipea nu mai ține.
Administrația Trump a fost deschisă față de integrarea activelor digitale în sistemul financiar.
Acțiunile OCC din 2025 și începutul lui 2026 confirmă această orientare. Iar pentru Crypto.com, aprobarea condiționată din februarie 2026 e doar cel mai recent pas dintr-un parcurs mai lung.
Urmează aprobarea finală, organizarea operațională a băncii și, probabil, noi rânduri de cereri din partea altor companii.
Lobby-ul bancar va continua să preseze pentru reguli mai stricte. Legiuitorii vor căuta echilibrul dintre inovare și protecția consumatorilor. Iar companiile crypto vor încerca să își extindă prezența în cadrul sistemului. Un lucru e cert: industria activelor digitale a depășit momentul în care putea fi ținută la distanță. Acum e la masa negocierilor.
