Congresul brazilian a readus pe masa discuțiilor un proiect de lege ambițios, care prevede crearea unei Rezerve Strategice Suverane de Bitcoin, cunoscută sub acronimul RESBit.
Planul propune achiziția treptată a unui milion de Bitcoin pe parcursul a cinci ani, iar dacă ar fi aprobat, ar transforma Brazilia în cel mai mare deținător statal de criptomonede din lume.
Tot mai multe guverne evaluează acum rolul activelor digitale în arhitectura lor financiară, așa că propunerea braziliană ridică întrebări serioase despre viitorul rezervelor suverane și despre locul pe care Bitcoin îl poate ocupa în strategiile economice naționale.
Contextul legislativ: cum s-a ajuns aici
Propunerea nu a apărut peste noapte. Prima versiune a acestui proiect legislativ a fost depusă în noiembrie 2024 de congresmanul Eros Biondini, care a conturat ideea unei rezerve strategice de Bitcoin menită să reprezinte până la 5% din rezervele internaționale ale Braziliei.
Biondini a descris atunci inițiativa drept o măsură de poziționare a țării ca lider în economia digitală, menționând și potențialul de reducere a riscurilor economice în perioade de instabilitate.
Proiectul a rămas în așteptare câteva luni. Pe 9 februarie 2026, deputatul federal Luiz Gastão, din statul Ceará, a prezentat o versiune revizuită și considerabil extinsă, sub forma unui substitut legislativ depus la Comisia pentru Dezvoltare Economică a Camerei Deputaților.
Noua variantă elimină plafonul anterior de 170.000 de Bitcoin și propune acumularea a cel puțin un milion de BTC în decurs de cinci ani. Practic, vorbim despre una dintre cele mai ambițioase strategii de achiziție de active digitale propuse vreodată de o economie majoră.
Proiectul poartă numărul PL 4501/2024 și se află în faza de analiză în cadrul comisiei, fără a fi trecut încă prin vot sau modificări suplimentare. Drumul legislativ este lung: aprobarea finală presupune trecerea prin mai multe comisii și, eventual, un vot în plenul ambelor camere ale Congresului.
Ce prevede concret proiectul de lege?
Textul legislativ propus de Gastão conturează un cadru detaliat pentru funcționarea RESBit, iar câteva prevederi atrag atenția în mod special.
Achiziția ar fi graduală, nu o cumpărare masivă într-un singur moment. E un plan structurat pe cinci ani, gândit să nu perturbe piețele și să permită o gestionare prudentă a expunerii financiare a statului. La prețurile actuale, o rezervă de un milion de Bitcoin ar valora aproximativ 68 de miliarde de dolari, o sumă uriașă chiar și pentru o economie de dimensiunea Braziliei.
Proiectul interzice totodată vânzarea Bitcoin-urilor confiscate de autoritățile judiciare. Până acum, activele digitale confiscate în cadrul procedurilor penale erau de regulă lichidate. Noua lege ar impune ca ele să rămână sub control public și să fie integrate în rezerva strategică, creând un flux suplimentar de acumulare fără cheltuieli bugetare directe.
Un element cu adevărat neobișnuit este posibilitatea ca taxele federale să fie colectate în Bitcoin. Ar fi o premieră la nivel mondial pentru o economie de această dimensiune și ar presupune o infrastructură tehnică și administrativă pe care legislația actuală nu o acoperă.
Legea prevede și stimulente pentru companiile publice implicate în mineritul și stocarea de Bitcoin, ceea ce arată că autorii proiectului văd RESBit nu doar ca un fond de rezervă, ci și ca un motor pentru dezvoltarea unui ecosistem digital mai amplu.
Transparența și securitatea activelor
Unul dintre punctele forte ale propunerii ține de transparență. Textul legislativ impune publicarea periodică a deținerilor RESBit pe platforme accesibile prin internet, permițând o formă de audit cetățenesc. Într-o perioadă în care încrederea în instituțiile publice este fragilă cam peste tot, o astfel de abordare ar putea consolida legitimitatea proiectului.
Pe partea de securitate, legea face referire explicită la utilizarea portofelelor reci, adică dispozitive de stocare offline, neconectate la internet, considerate cea mai sigură metodă de păstrare a criptomonedelor pe termen lung. Proiectul menționează și portofelele cu semnătură multiplă, care necesită aprobarea mai multor persoane pentru a autoriza o tranzacție. Riscul de furt sau utilizare neautorizată scade considerabil cu astfel de mecanisme.
O prevedere mai puțin obișnuită permite deținerea temporară de ETF-uri spot pe Bitcoin în cadrul portofoliului rezervei, dar doar în condiții urgente și limitate. Pare a fi o clauză de flexibilitate, un instrument suplimentar de gestionare pentru situații excepționale.
Proiectul prevede și constituirea unui comitet consultativ specializat, format din experți în economie digitală, tehnologie blockchain și securitate cibernetică. Rolul acestuia ar fi să consilieze autoritățile pe tot parcursul implementării. Legea deschide și posibilitatea creării unor grupuri de lucru interinstituționale, semn că abordarea ar fi coordonată, nu improvizată.
Ce ar însemna aprobarea pentru Brazilia?
Dacă proiectul ar fi adoptat în forma sa actuală, Brazilia ar deveni cel mai mare deținător statal de Bitcoin din lume, depășind cu mult Statele Unite, care dețin aproximativ 328.000 de BTC, și China, cu aproximativ 190.000 de BTC, conform datelor CoinGecko.
Un milion de Bitcoin ar reprezenta aproape 5% din totalul de 21 de milioane de unități care vor exista vreodată, cu implicații serioase asupra ofertei disponibile pe piață.
Susținătorii proiectului argumentează că o astfel de rezervă ar diversifica portofoliul de active suverane al Braziliei, reducând dependența de dolarul american și de instrumentele financiare tradiționale. Într-o țară care a trecut prin hiperinflație în anii 1980 și 1990, ideea de a deține un activ cu ofertă fixă, necontrolat de vreo bancă centrală, are o rezonanță aparte.
Criticii, la rândul lor, subliniază volatilitatea extremă a Bitcoin. Prețul a fluctuat dramatic de-a lungul anilor, iar o scădere puternică ar putea genera pierderi contabile masive pentru statul brazilian. Analiștii au semnalat și cazul El Salvador, unde portofoliul guvernamental de Bitcoin a înregistrat pierderi importante în anumite perioade, chiar dacă a revenit ulterior pe profit.
Banca Centrală a Braziliei nu a emis un comunicat oficial referitor la proiect. Surse din mediul financiar brazilian sugerează însă că instituția privește cu prudență inițiativa. Într-o economie de peste 2.000 de miliarde de dolari, orice modificare a structurii rezervelor naționale trece prin filtrul unei analize riguroase a riscurilor macroeconomice.
Tendința globală: cine mai vrea Bitcoin în trezoreria statului
Brazilia nu acționează într-un vid. Propunerea se încadrează într-un curent mondial în care tot mai multe state evaluează sau implementează forme de deținere suverană de Bitcoin.
El Salvador rămâne referința inevitabilă. Sub conducerea președintelui Nayib Bukele, mica țară central-americană a devenit în septembrie 2021 primul stat din lume care a adoptat Bitcoin ca monedă cu valoare legală. De atunci, guvernul a achiziționat constant, menținând un ritm de un BTC pe zi.
La sfârșitul lunii ianuarie 2026, rezervele El Salvador depășeau 7.500 de BTC, evaluate la peste 635 de milioane de dolari. Guvernul a cumpărat și aur în valoare de 50 de milioane de dolari tot în ianuarie, urmând o strategie de rezerve cu doi piloni: stabilitate prin metalul galben, potențial de creștere prin Bitcoin.
Experiența salvadoreană rămâne, totuși, una plină de nuanțe. Adoptarea Bitcoin de către populație a fost modestă: doar aproximativ 7,5% dintre salvadoreni foloseau criptomoneda pentru tranzacții în 2024.
Presiunea Fondului Monetar Internațional a determinat guvernul să revoce, în ianuarie 2025, statutul de monedă legală al Bitcoin, deși achizițiile guvernamentale au continuat neîntrerupt. Turismul, în schimb, a crescut cu 30% după adoptarea inițială, iar țara a atras atenția investitorilor din zona tehnologiei.
În Statele Unite, senatoarea Cynthia Lummis a reintrodus BITCOIN Act, un proiect legislativ care ar permite guvernului federal să achiziționeze până la un milion de BTC. Președintele Trump a semnat în martie 2025 un ordin executiv prin care direcționa agențiile federale să exploreze acumularea de Bitcoin din active confiscate, fără costuri suplimentare pentru contribuabili.
Secretarul Trezoreriei Scott Bessent a clarificat ulterior în fața Congresului că guvernul american nu intenționează să cumpere Bitcoin cu bani publici, ci doar să păstreze activele deja confiscate.
La nivel statal, New Hampshire și Arizona au adoptat sau propus legi care permit investirea unei părți din fondurile publice în active digitale, creând un mozaic legislativ destul de neașteptat în interiorul SUA.
Europa se mișcă mai încet, dar semnalele există. Banca Centrală a Cehiei a alocat fonduri pentru achiziția de Bitcoin, iar în Elveția, o inițiativă cetățenească propune un mandat constituțional care ar obliga Banca Națională să dețină Bitcoin în rezerve. Demersurile sunt încă în faze timpurii, dar marchează o schimbare de percepție la nivelul unor instituții financiare tradițional conservatoare.
În Asia, Hong Kong, Ucraina și Pakistan explorează cadre legislative pentru deținerea de Bitcoin la nivel statal.
Pakistan a anunțat că nu va vinde niciodată eventualele sale rezerve viitoare de Bitcoin, o declarație care lasă de înțeles o viziune pe termen foarte lung. Filipinele au depus și ele un proiect de lege, Philippine Strategic Bitcoin Reserve Act, care propune acumularea a 10.000 de Bitcoin în cinci ani, cu gestionare asigurată de banca centrală a țării.
Brazilia în contextul regional: efectul de domino în America Latină
America Latină are o relație complicată cu criptomonedele. Regiunea combină economii cu inflație ridicată, unde oamenii caută alternative la monedele locale care se depreciază constant, cu sisteme bancare care nu acoperă întreaga populație. Brazilia, ca cea mai mare economie a continentului, ar trimite un semnal puternic dacă ar oficializa o rezervă strategică de Bitcoin.
Argentina, cu inflația ei cronică, are una dintre cele mai mari rate de adopție a criptomonedelor per capita din lume, dar totul se întâmplă la nivel individual, nu instituțional. Columbia și Mexic au cadre de reglementare în diverse stadii de dezvoltare, însă niciuna dintre aceste țări nu a propus ceva de anvergura proiectului brazilian.
Dacă cea mai mare economie latino-americană legitimizează Bitcoin ca activ de rezervă, e probabil ca și alte țări din regiune să înceapă să analizeze serios această opțiune. Prin contrast, un eșec legislativ sau o implementare deficitară ar putea frâna adoptarea instituțională pe tot continentul.
Implicații pentru piața Bitcoin
Anunțul Braziliei a generat deja reacții pe piețele de criptomonede. La momentul reintroducerii proiectului, Bitcoin se tranzacționa în jurul valorii de 68.000 de dolari, într-o perioadă de consolidare după o scădere de aproximativ 30% față de maximele recente.
Dacă Brazilia ar începe efectiv să cumpere la scara propusă, impactul asupra ofertei disponibile pe piață ar fi greu de ignorat. Un milion de Bitcoin reprezintă aproape 5% din oferta totală maximă și un procent și mai mare din unitățile aflate efectiv în circulație, ținând cont că milioane de Bitcoin sunt considerate pierdute sau blocate pe termen lung de deținătorii lor.
Analiștii estimează că o achiziție distribuită pe cinci ani ar evita perturbări majore de preț pe termen scurt, dar ar crea o presiune constantă de cerere capabilă să susțină cotația pe termen mediu și lung. Există și o componentă psihologică aici: dacă un stat de dimensiunea Braziliei tratează Bitcoin ca activ strategic, alte instituții, guvernamentale sau private, ar putea urma aceeași logică.
Piața de opțiuni reflectă deja o nervozitate crescută. Conform datelor Glassnode, volumul de opțiuni deschise pe Bitcoin a urcat la 452.000 de BTC, aproape de maximul din trimestrul patru al anului trecut, semn că traderii se pregătesc pentru mișcări ample de preț.
Ce obstacole stau în calea proiectului?
Dincolo de dimensiunea politică, implementarea RESBit ar ridica dificultăți practice serioase. Cea mai evidentă privește finanțarea. La prețurile actuale, un milion de Bitcoin ar costa aproximativ 68 de miliarde de dolari. Proiectul nu detaliază mecanismele de finanțare, deși menționează surse combinate publice și private. Într-o țară cu deficite fiscale, alocarea unor sume atât de mari pentru active volatile ar stârni cu siguranță dezbateri aprinse.
Apoi vine chestiunea volatilității. Bitcoin poate pierde 30 sau 40% din valoare în câteva săptămâni, iar marcarea la piață a unei asemenea rezerve ar genera titluri alarmante și presiune politică asupra guvernului. Legea de responsabilitate fiscală a Braziliei impune constrângeri stricte asupra utilizării resurselor publice, iar orice achiziție ar trebui să se încadreze în aceste limite.
Securitatea ridică și ea semne de întrebare. Un stat care deține un milion de Bitcoin devine automat o țintă atractivă pentru atacuri cibernetice sofisticate. Portofelele reci și semnăturile multiple reduc riscul, dar nu îl elimină. Ar fi necesare protocoale de nivel militar, iar experiența globală în protejarea unor rezerve digitale de această amploare este practic inexistentă.
Există și o dimensiune geopolitică delicată. Dacă Brazilia ar deveni cel mai mare deținător statal de Bitcoin, relațiile cu parteneri comerciali care privesc criptomonedele cu scepticism ar putea deveni mai tensionate. Într-un sistem financiar mondial ancorat încă în dolarul american, un astfel de gest ar fi interpretat ca un semnal de repoziționare, cu toate consecințele diplomatice pe care le implică.
O decizie care depășește sfera financiară
Propunerea de a crea o rezervă strategică de Bitcoin nu este doar o chestiune de bani. E și o declarație despre cum se vede Brazilia în ordinea financiară globală a acestui secol. Într-o lume în care dolarul rămâne dominant, dar în care alternativele descentralizate câștigă teren, decizia de a aloca resurse suverane către un activ digital ar marca o schimbare de paradigmă.
Proiectul brazilian include și programe educaționale și de formare profesională în domeniul blockchain-ului și al securității digitale, inclusiv pregătirea funcționarilor publici. Asta arată că autorii legislației privesc RESBit ca parte a unei transformări digitale mai largi, nu ca un exercițiu financiar izolat.
Legislația se află abia la început de drum. Parcursul prin comisii, dezbateri parlamentare și eventuale modificări e lung și imprevizibil. Dar simplul fapt că a opta economie a lumii discută serios despre crearea unei rezerve de un milion de Bitcoin spune ceva despre cât de mult s-a schimbat lumea financiară în ultimul deceniu.
Indiferent dacă proiectul va trece sau nu, conversația pe care a deschis-o nu mai poate fi pusă pe pauză: ce rol vor juca activele digitale în viitorul finanțelor publice?
