Vineri seara, pe 6 februarie 2026, câteva sute de utilizatori ai platformei sud-coreene Bithumb și-au deschis aplicațiile și au rămas fără cuvinte. În conturile lor nu apăreau cei câțiva woni coreeni promisi prin campania promoțională a exchange-ului. În schimb, fiecare câștigător găsea cel puțin 2.000 de bitcoini, adică echivalentul a circa 140 de milioane de dolari.
Totalul distribuției eronate a ajuns la peste 620.000 de bitcoini, undeva în jurul a 44 de miliarde de dolari. Ca referință, suma aceasta depășește produsul intern brut al multor țări.
Bithumb a confirmat incidentul sâmbătă dimineața. Este, fără exagerare, una dintre cele mai scumpe gafe operaționale pe care le-a văzut vreo piață financiară, iar consecințele se resimt deja: prețuri prăbușite temporar pe platformă, autorități de reglementare mobilizate de urgență și un val de neîncredere în rândul investitorilor.
O cifră greșită, consecințe de neimaginat
Mecanismul erorii este aproape banal, și tocmai asta o face atât de deranjantă. Bithumb rulase un eveniment promoțional numit „Random Box”. Utilizatorii selectați urmau să primească premii mici, între 2.000 și 50.000 de woni coreeni, echivalentul a maximum 35 de dolari. Campania era un instrument clasic de marketing, menit să atragă clienți noi pe o piață pe care Upbit, principalul rival, domină detașat.
Problema a apărut la nivelul cel mai prozaic posibil. Angajatul care a procesat plățile a completat câmpul de unitate monetară cu „BTC” în loc de „KRW”. Wonul coreean valorează mai puțin de o fracțiune dintr-un cent american. Un bitcoin valorează în jur de 70.000 de dolari. Rezultatul a fost o catastrofă aritmetică pură.
695 de utilizatori au primit fiecare minimum 2.000 de bitcoini. Platforma a împărțit, fără să vrea, aproximativ 620.000 de BTC, adică aproape 3% din întreaga ofertă mondială de bitcoin aflată în circulație. Dacă ar fi să căutăm o analogie, e ca și cum o bancă ar fi tipărit, dintr-o apăsare greșită de tastă, echivalentul bugetului anual al unei țări de dimensiuni medii.
35 de minute de panică
Monedele au apărut în conturile utilizatorilor la ora 19:00, ora Seulului. Ce a urmat era de așteptat. O parte dintre cei care au văzut sumele uriașe creditate în conturi au reacționat instinctiv: au început să vândă cât mai repede. Unii probabil din panică, alții în speranța că vor reuși să scoată banii înainte ca platforma să intervină.
Prețul bitcoin-ului pe Bithumb s-a prăbușit cu 17% în câteva minute, coborând la 81,1 milioane de woni. Diferența față de cotația globală a depășit 10%, un decalaj uriaș chiar și pe o piață obișnuită cu fluctuații violente. Volumele de tranzacționare au crescut brusc pe măsură ce monedele creditate eronat au inundat carnetul de ordine.
Echipa Bithumb spune că a detectat anomalia prin sistemul intern de monitorizare cam la 20 de minute după eroare. La 19:35 au început să blocheze tranzacțiile și retragerile din conturile afectate, iar la 19:40 toate cele 695 de conturi erau deja înghețate complet. Intervalul total de expunere a fost de 35 de minute. Destul de scurt ca să prevină un dezastru total, dar destul de lung ca să permită un volum serios de vânzări.
Cifrele de recuperare arată cam așa: din cei 620.000 de bitcoini distribuiți greșit, 618.212 au fost blocați imediat, înainte ca cineva să tranzacționeze cu ei. Din aproximativ 1.788 de bitcoini care apucaseră să fie vânduți, platforma a recuperat 93%. Au rămas în aer circa 125 de bitcoini. Bithumb evaluează pierderea directă la un miliard de woni.
„Bitcoini-fantomă” și problema registrelor interne
Un aspect tehnic face toată povestea și mai tulburătoare. Acei 620.000 de bitcoini nu au existat niciodată pe blockchain-ul real. Bithumb pur și simplu nu deținea o asemenea cantitate. Ultimele date financiare publice ale platformei indicau 175 de bitcoini pe balanța proprie și aproximativ 42.600 de bitcoini ai clienților. Cu alte cuvinte, exchange-ul a înscris pe registrul intern de peste 14 ori mai mulți bitcoini decât totalul activelor reale existente pe platformă.
Cum a fost posibil așa ceva? Tranzacțiile de pe un exchange de criptomonede nu au loc direct pe blockchain. Platformele funcționează prin baze de date interne, iar soldurile se actualizează acolo înainte de orice decontare pe lanțul de blocuri propriu-zis. Un exchange poate, tehnic vorbind, să afișeze solduri care depășesc cu mult ce deține în realitate, chiar dacă temporar.
Presa din Coreea de Sud a botezat rapid aceste unități „bitcoini-fantomă”, iar comparația care a prins cel mai bine a fost cu „o bancă care emite cecuri descoperite”. Dură ca formulare, dar greu de contestat.
Comparația care a circulat intens în mediul financiar sud-coreean a fost cu incidentul Samsung Securities din 2018, când compania a distribuit din greșeală acțiuni-fantomă de 2,8 miliarde de dolari propriilor angajați, tot din cauza unei erori de introducere a datelor. Diferența, spun analiștii, este că acțiunile circulă prin sisteme externe de decontare, ceea ce complică foarte mult corecția. Bithumb, lucrând pe un registru intern complet controlat, a putut anula cea mai mare parte a creditărilor fără consecințe pe piața mai largă.
Cum a reacționat piața globală de criptomonede?
Eroarea Bithumb a picat într-un moment oricum prost pentru piața cripto. Întreaga săptămână fusese una de coșmar. Bitcoin pierduse în zilele anterioare aproape jumătate din maximul istoric de peste 126.000 de dolari, atins în octombrie 2025. Joi, pe 5 februarie, prețul global coborâse până la pragul de 60.000 de dolari, un nivel pe care nu-l mai atinsese din toamna lui 2024.
Scăderea fusese amplificată de lichidări forțate pe piața derivatelor, cu peste 1,1 miliarde de dolari în poziții lichidate automat după ce suportul de la 70.000 de dolari cedase. Panica era deja instalată când Bithumb a adăugat și eroarea sa pe lista problemelor.
Pe plan local, prăbușirea de 17% a prețului pe Bithumb a rămas un fenomen izolat. Nu s-a propagat la nivel global, și asta dintr-un motiv simplu: cei 620.000 de bitcoini nu au părăsit niciodată registrul intern. Nu au ajuns pe blockchain, deci nu au creat presiune reală de vânzare pe piețele internaționale. Totul s-a petrecut în interiorul unei singure platforme.
După blocarea conturilor și normalizarea situației, prețul pe Bithumb a revenit la peste 104,5 milioane de woni. La nivel global, bitcoin-ul a recuperat vineri cu până la 13%, depășind temporar 71.000 de dolari. Analiștii au pus însă recuperarea mai degrabă pe seama unor factori macroeconomici decât pe rezolvarea problemei de la Bithumb.
Scuzele Bithumb și planul de despăgubire
Lee Jae-won, CEO-ul Bithumb, a ieșit public sâmbătă cu un mesaj de scuze și un plan de compensare detaliat. Platforma s-a angajat să acopere integral pierderile tuturor clienților care au vândut bitcoini la prețuri scăzute în timpul prăbușirii.
Concret, fiecare utilizator afectat va primi diferența dintre prețul la care a vândut și cotația normală a pieței, la care se adaugă un bonus de 10% din valoarea pierderii. Bithumb a estimat totalul prejudiciului suportat de clienți la circa un miliard de woni și a anunțat că va folosi active corporative proprii ca să acopere diferența. Și toți utilizatorii care au accesat platforma în intervalul haotic vor primi câte 20.000 de woni ca gest de compensare.
„Dorim să fie clar că acest incident nu are nicio legătură cu hackingul extern sau cu breșe de securitate și că nu există nicio problemă cu securitatea sistemului ori cu gestionarea activelor clienților”, a transmis Bithumb într-un comunicat. „Ne cerem sincer scuze pentru inconveniențele cauzate din cauza confuziei apărute la distribuirea premiilor.”
Compania a mai precizat că activele clienților sunt stocate separat, în portofele reci, și că erorile de pe registrul intern nu le pot afecta. „Cantitatea de monede deținută în portofelele Bithumb rămâne 100% identică cu soldurile afișate clienților prin mecanisme contabile stricte”, a adăugat platforma.
Reacția autorităților sud-coreene
Comisia pentru Servicii Financiare din Coreea de Sud, FSC, a convocat sâmbătă o ședință de urgență la care au participat mai multe instituții de reglementare. Tonul a fost ferm, iar mesajul a depășit granițele incidentului de la Bithumb.
„Acest incident a expus vulnerabilitățile și riscurile activelor virtuale”, a transmis FSC. Autoritățile au anunțat că vor demara inspecții la fața locului la Bithumb și, potențial, la alte exchange-uri dacă vor descoperi nereguli în sistemele de control intern, în modul de gestionare a activelor sau în procedurile operaționale.
Kwon, un reprezentant al comisiei, a spus că regulatorii tratează cazul cu maximă seriozitate și l-a descris drept un exemplu concret al vulnerabilităților pieței de active virtuale. A ordonat o evaluare completă a pierderilor suferite de utilizatori și monitorizarea pas cu pas a modului în care Bithumb își respectă promisiunile de compensare.
Reacția vine pe un fond legislativ deja tensionat. Legea privind Protecția Utilizatorilor de Active Virtuale, adoptată în 2024, impune exchange-urilor sisteme de verificare în timp real a rezervelor, audituri periodice și menținerea unui raport de 1:1 între depozitele clienților și activele deținute. Ce s-a întâmplat la Bithumb sugerează că între litera legii și aplicarea ei practică există un spațiu destul de larg.
Istoria agitată a Bithumb
Cine cunoaște piața cripto sud-coreeană știe că Bithumb nu e la prima controversă. Platforma a fost fondată în 2014 sub numele Xcoin, rebranduită un an mai târziu, și a crescut rapid până a ajuns printre cele mai mari exchange-uri din țară.
Drumul a fost, însă, presărat cu incidente. În iunie 2018, hackeri au furat de pe platformă criptomonede de aproximativ 32 de milioane de dolari. În martie 2019, un al doilea atac, atribuit unor persoane din interiorul companiei, a provocat pierderi de aproape 20 de milioane de dolari în token-uri EOS și Ripple. În septembrie 2020, Agenția de Poliție Metropolitană din Seul a percheziționat sediul Bithumb pentru suspiciuni de fraudă în investiții.
Iar în 2025, birourile Bithumb și ale rivalului Upbit au fost din nou percheziționate, de data aceasta în legătură cu activitățile fostului CEO și parlamentar Kim Nam-kuk, acuzat de delapidare de fonduri de pe platformă. Anchete legate de fraudă, transferuri ilicite și manipulare de piață s-au succedat de-a lungul anilor, fără ca vreuna să fi produs o concluzie publică clară.
Cu un astfel de palmares, incidentul din februarie 2026 nu apare ca o aberație izolată, ci mai degrabă ca un nou capitol într-o serie de probleme care ridică semne de întrebare despre felul în care Bithumb își conduce operațiunile.
Fragilitatea din spatele tehnologiei
Povestea Bithumb readuce pe masă o întrebare pe care industria cripto preferă să o evite: cât de mature sunt, de fapt, platformele prin care circulă miliarde de dolari zilnic?
Blockchain-ul face tranzacțiile ireversibile. Odată ce activele sunt trimise, nu există nicio autoritate centrală care să dea timpul înapoi. Susținătorii tehnologiei prezintă asta drept un punct forte.
Dar ce se întâmplă când ireversibilitatea se întâlnește cu eroarea umană? Într-o bancă tradițională, o greșeală de ordinul miliardelor ar fi fost oprită de mai multe filtre succesive de aprobare și verificare. Pe un exchange de criptomonede, o singură tastare greșită a deblocat 44 de miliarde de dolari.
Iar paradoxul cel mai puternic este că blockchain-ul, de fapt, nu a avut nicio treabă cu incidentul ăsta. Bitcoinii nu au fost trimiși pe lanțul de blocuri. Au existat doar pe registrul intern al Bithumb, într-o bază de date centralizată. Adică fix opusul a ceea ce promite filosofia cripto.
Descentralizare, transparență, eliminarea intermediarilor, toate rămân concepte frumoase pe hârtie, dar o bună parte din activitatea reală se desfășoară în sisteme la fel de vulnerabile ca cele ale oricărei bănci.
Diferența e că băncile au mecanisme de compensare și decontare dezvoltate de-a lungul deceniilor. Exchange-urile cripto operează adesea fără aceste plase de siguranță. Că un registru intern poate fi modificat printr-o simplă greșeală de tastare, fără aprobări succesive sau alarme automate la sume atât de mari, asta e un risc structural pe care industria nu-și mai poate permite să-l trateze cu lejeritate.
Ce ar trebui să rețină investitorii?
Rapiditatea cu care Bithumb a reacționat, cele 35 de minute până la blocarea completă a conturilor, a fost, probabil, factorul care a salvat compania de la faliment. Dacă utilizatorii ar fi avut mai mult timp să-și transfere bitcoinii pe portofele personale sau pe alte platforme, pierderile ar fi fost irecuperabile.
Dar chiar și cu 99,7% din fonduri recuperate, restul de 0,3%, cam 130 de milioane de dolari, arată cât de mică e marja de eroare când operezi cu active digitale la această scară.
Criptomonedele deținute pe un exchange nu sunt, tehnic vorbind, ale deținătorului. Sunt linii într-o bază de date administrată de o companie privată, și sunt expuse la tot ce poate merge prost în acea companie. Proverbul cripto „not your keys, not your coins”, dacă nu deții cheile private, nu deții cu adevărat monedele, capătă în momente ca ăsta o greutate foarte concretă.
De cealaltă parte, exchange-urile trebuie să tragă o concluzie clară din incident. Un singur angajat care poate procesa o tranzacție de miliarde de dolari fără niciun mecanism automat de verificare și aprobare multiplă este o vulnerabilitate gravă.
În finanțele clasice, operațiunile peste anumite praguri cer semnături de la mai mulți operatori, validări automate și alarme în timp real. Orice exchange care vrea să fie tratat ca infrastructură financiară serioasă trebuie să ajungă cel puțin la acest nivel.
Ce urmează pentru Bithumb?
Pe termen scurt, compania va gestiona consecințele de imagine. Pe piața sud-coreeană, unde Upbit domină detașat, încrederea face diferența între a atrage clienți și a-i pierde. O gafă de 44 de miliarde de dolari nu se uită repede.
Autoritățile de reglementare vor ține Bithumb sub observație atentă. Inspecțiile anunțate de FSC ar putea duce la audituri extinse nu doar la această platformă, ci la tot ecosistemul de exchange-uri din Coreea de Sud. Există deja voci care cer standarde mai dure de guvernanță, iar incidentul le dă argumente solide.
La scară regională, episodul ar putea grăbi adoptarea unor norme mai stricte în toată Asia de Est. Coreea de Sud și Japonia au fost, istoric, printre cele mai active piețe cripto din lume. Fenomenul „prima Kimchi”, prețuri mai ridicate ale criptomonedelor pe piața sud-coreeană față de restul lumii, alimentat de cererea intensă a investitorilor locali, face ca orice disfuncție pe o platformă majoră să aibă reverberații amplificate.
Bithumb a mai precizat că sistemul său de prevenire a lichidărilor în cascadă a funcționat cum trebuie și a limitat pagubele. Lee Jae-won a promis noi straturi de aprobare pentru campaniile promoționale viitoare, deși detaliile nu au fost dezvăluite.
O greșeală de tastare cu loc în cărțile de istorie
Eroarea din februarie 2026 va fi analizată probabil ani de zile în cursuri de managementul riscului și în studii despre guvernanța platformelor financiare digitale. Amploarea, aproape 3% din oferta globală de bitcoin creditată din greșeală, viteza cu care a lovit piața și eficiența recuperării, toate fac din incident un caz de studiu aproape clasic.
Dar poate cel mai frapant lucru rămâne simplitatea cauzei. Nu a fost un atac sofisticat. Nu a fost o vulnerabilitate de cod. Nu a fost o manipulare orchestrată. A fost un om care a scris „BTC” în loc de „KRW” într-un câmp de formular. Atât.
Într-o industrie care promite că va revoluționa finanțele globale și va elimina nevoia de intermediari, o greșeală atât de banală a demonstrat un lucru pe care mulți preferă să nu-l audă: amenințarea cea mai mare pentru activele digitale nu vine din afară.
Vine din interiorul platformelor, din procesele cotidiene, din tastatura unui singur angajat. Și asta ar trebui să dea de gândit tuturor celor implicați, de la exchange-uri la regulatori și până la fiecare investitor care-și ține economiile pe o platformă de criptomonede.
