Dacă mi-ai fi spus acum doi ani că vom vedea Casa Albă vorbind despre rezerve strategice de Bitcoin, probabil aș fi râs. Și totuși, iată-ne aici. Anul 2025 a fost, fără exagerare, momentul în care criptomoneda a trecut de la curiozitate tehnologică la subiect de discuție în birourile senatorilor și în sălile de consiliu ale marilor corporații.
Prețul a avut, desigur, urcușurile și coborâșurile lui. În octombrie, Bitcoin a atins 126.000 de dolari, un record absolut. Nimeni nu prea se aștepta la asta în ianuarie, când moneda se învârtea pe la 94.000 de dolari. Dar drumul până acolo a fost departe de lin.
În aprilie, am văzut o cădere până la 76.000 de dolari, pe fondul războiului comercial declanșat de administrația Trump. Piața a intrat în panică vreo două săptămâni, forumurile erau pline de predicții apocaliptice, și apoi, cumva, totul și-a revenit.
La jumătatea lui decembrie, Bitcoin reprezenta aproape 58% din întreaga piață cripto. La începutul anului, ponderea era undeva la 48%. Ce înseamnă asta? Practic, banii s-au concentrat tot mai mult către cea mai veche criptomonedă, în timp ce proiectele mai mici au rămas pe margine. Mulți investitori au preferat să meargă la sigur, dacă poți numi Bitcoin „sigur” fără să zâmbești puțin ironic.
Casa Albă și momentul care a schimbat percepția
Probabil că știrea anului a venit din Washington. La nici 100 de zile de când a depus jurământul, Trump a semnat un ordin executiv prin care Statele Unite își asumau oficial păstrarea și gestionarea unui stoc de Bitcoin la nivel federal. Nu vorbim de ceva simbolic. David Sacks, consilierul președintelui pe partea de crypto și AI, a estimat că guvernul american avea deja vreo 200.000 de Bitcoin, adică peste 18 miliarde de dolari la acea dată.
Banii ăștia nu au apărut din neant. Provin din confiscări, cazuri penale, anchete vechi. Până acum, practica era să vinzi tot la licitație și să bagi banii în buget. Simplu, rapid, gata. Noul ordin a schimbat fundamental abordarea: de acum înainte, Bitcoin-ul confiscat rămâne unde este. Sacks a vorbit despre un „Fort Knox digital”, ceea ce sună pompos, dar ideea e clară.
Acum, să fim sinceri, comunicarea oficială a fost cam încurcată. Cu câteva zile înainte de ordin, Trump postase pe Truth Social ceva despre o rezervă mai largă, care ar fi inclus și XRP, Solana, Cardano, și alte câteva. Comunitatea crypto s-a împărțit instantaneu. Unii au văzut o diluare a mesajului, alții au aplaudat diversitatea. În final, ordinul a trasat o linie: Bitcoin primește tratament special, restul pot fi vândute dacă e nevoie.
Valul s-a propagat și în alte țări
Ce face America, observă lumea. Brazilia, Rusia, câteva state europene, toate au început să discute despre posibilitatea unor rezerve similare. Nu toate serios, să fim realiști, dar faptul că discuția există la nivel guvernamental e deja ceva.
În Statele Unite, mai multe state au luat-o înainte. Arizona, New Hampshire și Texas au aprobat măsuri pentru constituirea unor rezerve proprii de Bitcoin. Amploarea diferă mult de la un stat la altul, dar direcția e aceeași.
Senatoarea Cynthia Lummis, care a devenit un fel de campioană a Bitcoin-ului în Congres, a propus în martie ceva și mai ambițios: un proiect de lege care ar fi obligat guvernul federal să cumpere Bitcoin de peste 100 de miliarde de dolari. Proiectul n-a trecut, dar a arătat că apetitul politic pentru crypto a crescut enorm.
În octombrie, autoritățile federale au confiscat 14 miliarde de dolari în Bitcoin de la un tip suspectat că ar fi condus o rețea globală de escrocherii. Lummis a sărit imediat să comenteze, spunând că asta arată cum poți transforma produsul unor infracțiuni în ceva util pentru țară. E un argument interesant, chiar dacă simplifică destul de mult lucrurile.
Wall Street a intrat pe bune în joc
Dacă partea politică a fost despre legitimare, Wall Street a adus banii grei. La începutul lui decembrie, 71 de companii listate în America dețineau Bitcoin în bilanțuri. Împreună, aveau peste 961.000 de monede, aproape de trei ori mai mult decât toate guvernele lumii la un loc.
Majoritatea au copiat modelul Strategy, fosta MicroStrategy, compania lui Michael Saylor. Ideea e simplă în teorie: emiti acțiuni sau obligațiuni, iei banii, cumperi Bitcoin. Compania devine un fel de fond de investiții mascate în criptomonede. Când Bitcoin crește, acțiunile zboară. Când scade, ei bine, atunci e mai complicat.
Au apărut tot felul de imitatori. Companii care făceau dispozitive medicale, altele care cultivau canabis, brusc s-au reinventat ca „firme de Bitcoin”. Unele au funcționat, altele au fost dezastre.
Kindly MD, de exemplu, listată pe Nasdaq cu simbolul NAKA. În mai, acțiunile erau la aproape 35 de dolari. În decembrie, pierduseră 99% din valoare. Directorul executiv le-a spus investitorilor pe termen scurt să plece, ceea ce rar vezi să se întâmple public. La sfârșitul anului, compania risca să fie exclusă de pe Nasdaq pentru că prețul era prea mic.
Problema e că modelul ăsta funcționează când piața e optimistă. Când lucrurile se strică, aceste companii ajung să vândă tocmai când nu ar trebui, adăugând presiune pe un preț deja în cădere. E un cerc vicios pe care analiștii l-au semnalat încă din primăvară.
Chiar și Strategy a avut probleme. Prima pe care o obțineau când emiteau acțiuni noi s-a tot micșorat, așa că au fost nevoiți să introducă acțiuni preferențiale cu dividende. Și, pentru prima dată, au stabilit condiții în care ar putea vinde din Bitcoin. Nu s-a întâmplat încă, dar simpla posibilitate a stârnit dezbateri.
ETF-urile au continuat să atragă bani
Fondurile tranzacționate la bursă care urmăresc prețul Bitcoin au rămas populare în 2025. Aprobate în America la începutul lui 2024, au oferit o cale simplă pentru investitorii care nu vor să se complice cu portofele digitale, chei private și alte bătăi de cap tehnice.
Fluxurile de capital au variat destul de mult pe parcursul anului. În perioadele bune, banii au curs înspre aceste fonduri. În corecții, unii investitori au fugit. Normal, adică. Dar per total, ETF-urile au demonstrat că există cerere serioasă pentru expunere la Bitcoin într-un format pe care investitorii tradiționali îl înțeleg.
Paradoxul e că tocmai această accesibilitate ridică întrebări. Bitcoin a fost gândit ca un sistem descentralizat, în care fiecare își controlează propriile active. Când cumperi un ETF, deții un titlu financiar emis de o companie, nu Bitcoin propriu-zis. E o distincție care contează pentru puriști, chiar dacă pentru majoritatea investitorilor e irelevantă.
Procesul care a pus în discuție libertatea codului
Anul 2025 a readus în atenție și niște dezbateri mai vechi despre confidențialitate și dreptul de a scrie software. William Lonergan Hill și Keonne Rodriguez, fondatorii Samourai Wallet, au fost urmăriți penal în New York pentru că ar fi operat un serviciu de mixare a monedelor fără licență.
Serviciile de mixare amestecă tranzacțiile mai multor utilizatori, făcând dificilă urmărirea banilor. Pentru susținători, e o formă legitimă de protecție a vieții private. Pentru autorități, e un instrument care ajută la spălarea banilor.
Organizații pentru drepturile digitale au argumentat că procesul ar putea avea efecte serioase asupra dezvoltatorilor de software open-source. Dacă ești responsabil penal pentru modul în care alții folosesc codul tău, cine mai scrie cod?
În iulie, cei doi au pledat vinovați pentru conspirație legată de operarea unei afaceri de transmitere de bani fără licență. Procurorii au renunțat la acuzațiile de spălare de bani.
Rodriguez a primit cinci ani de închisoare, Hill trei ani de supraveghere. La sfârșitul anului, Trump a spus că va analiza o posibilă grațiere pentru Rodriguez. Rămâne de văzut dacă se va întâmpla.
Disputa din jurul codului Bitcoin
O altă controversă, poate mai tehnică dar la fel de importantă, a vizat modificările aduse software-ului Bitcoin Core. În septembrie, versiunea 30 a introdus schimbări la o funcție numită OP_RETURN, care permite includerea de date suplimentare în tranzacții.
Luke Dashjr, unul dintre veteranii comunității de dezvoltatori, s-a opus vehement. A argumentat că schimbarea facilitează umplerea rețelei cu date inutile, „spam” cum l-a numit el. Adam Back, CEO-ul Blockstream și o figură respectată, a avertizat din direcția opusă: filtrarea tranzacțiilor ar putea duce la cenzură.
Lucrurile s-au complicat când au apărut acuzații că modificarea a fost introdusă pentru a favoriza anumite proiecte. Dashjr, care menține și o versiune alternativă numită Bitcoin Knots, a susținut că filtrele ar putea împiedica utilizarea rețelei pentru materiale ilegale.
La jumătatea lui decembrie, Bitcoin Core rulat pe 78% dintre noduri, Knots pe 21%. E o divizare vizibilă, dar nu dramatică. Ceea ce controversa arată e cât de greu e să iei decizii colective într-un sistem fără conducere centrală.
Aurul tradițional a avut și el anul lui
Merită menționat că aurul, cel clasic, a performat excelent în 2025. Prețul s-a apropiat de recordurile istorice, pe fondul tensiunilor geopolitice și al temerilor legate de inflație. Asta a testat narațiunea Bitcoin-ului ca „aur digital”.
În perioadele de panică, Bitcoin s-a comportat uneori mai degrabă ca un activ riscant, scăzând odată cu acțiunile. Teoria refugiului sigur n-a funcționat mereu. Pe de altă parte, argumentul fundamental rămâne: oferta de Bitcoin e limitată la 21 de milioane de unități, în timp ce băncile centrale pot tipări bani oricât.
E o dezbatere care probabil va continua ani de zile. Adevărul e că Bitcoin e încă tânăr și comportamentul lui în diferite condiții de piață nu e complet predictibil.
Ce-au învățat traderii despre cicluri?
Mulți investitori au încercat să aplice în 2025 teoria ciclurilor de patru ani, legată de halving-ul recompensei minerilor. În trecut, prețul a urmat anumite tipare după fiecare înjumătățire. Anul acesta, tiparele alea s-au potrivit mai puțin bine.
Piața pare să se fi maturizat. Volatilitatea a fost mai mică decât în ciclurile anterioare, iar influența factorilor macroeconomici, rata dobânzii, tensiunile comerciale, a crescut. Bitcoin a devenit mai conectat la restul sistemului financiar, ceea ce e un avantaj și un dezavantaj în același timp.
Famosul „altcoin season”, perioada în care monedele alternative ar fi trebuit să explodeze, nu prea s-a materializat. Dominanța Bitcoin-ului a crescut constant, sugerând că investitorii au preferat să rămână la activul cel mai cunoscut.
Minerii și ecuația energetică
Un aspect care a trecut oarecum pe planul doi în 2025 a fost cel al mineritului. După halving-ul din 2024, recompensa pentru fiecare bloc nou a scăzut la 3,125 Bitcoin, ceea ce a pus presiune pe operatorii mai mici. Mulți au ieșit din afacere sau s-au consolidat cu jucători mai mari.
Dezbaterea despre consumul energetic a continuat, dar într-un registru diferit. Tot mai multe companii miniere au trecut pe surse regenerabile, parțial din convingere, parțial din calcul economic. În unele regiuni, energia solară sau eoliană a devenit mai ieftină decât cea din combustibili fosili, iar minerii au urmat banii.
Critici ai Bitcoin-ului au continuat să sublinieze amprenta de carbon, dar cifrele au devenit mai nuanțate. Un studiu citat frecvent a estimat că peste 50% din minerit folosește acum energie regenerabilă, deși metodologia a fost contestată. Adevărul e probabil undeva la mijloc.
Ce s-a schimbat clar e că marile operațiuni miniere au devenit afaceri serioase, cu investitori instituționali, rapoarte trimestriale și strategii pe termen lung. Vremurile în care puteai mina Bitcoin de acasă, cu un calculator obișnuit, sunt de mult apuse.
Stablecoins și contextul mai larg
Deși articolul ăsta e despre Bitcoin, merită o mențiune și pentru stablecoins, monedele digitale legate de dolarul american. Piața lor a crescut semnificativ în 2025, pe măsură ce utilizatorii au căutat modalități de a păstra valoare în formă digitală fără volatilitatea Bitcoin-ului.
Tether și USD Coin au rămas lideri, dar au apărut și alternative noi. Unele bănci tradiționale au lansat propriile stablecoins, încercând să nu piardă trenul. Reglementarea în acest domeniu a avansat mai repede decât pentru restul crypto, ceea ce unii au văzut ca pe un semn pozitiv, alții ca pe un pericol.
Pentru Bitcoin, stablecoins reprezintă și o competiție și un complement. Mulți traderi folosesc stablecoins ca punct de intrare și ieșire din piață, ceea ce adaugă lichiditate ecosistemului. În același timp, pentru utilizările de zi cu zi, o monedă stabilă e mai practică decât una care poate varia cu 10% într-o săptămână.
Încotro mergem de aici?
Anul 2025 a fost un punct de cotitură. Adoptarea instituțională a atins niveluri pe care puțini le-ar fi anticipat. Guverne și corporații au recunoscut oficial Bitcoin ca activ strategic. În paralel, controversele tehnice și legale au arătat că ecosistemul e departe de a fi stabil sau unitar.
Pentru investitorii obișnuiți, lecția e probabil una de prudență amestecată cu atenție. Bitcoin nu mai e un experiment de nișă. A devenit parte din peisajul financiar global, cu tot ce implică asta.
Întrebările mari rămân fără răspuns. Cum va echilibra rețeaua tensiunea dintre confidențialitate și conformare? Cât de mult va schimba adoptarea instituțională caracterul descentralizat al sistemului? Va reuși Bitcoin să devină cu adevărat o alternativă la banii tradiționali?
Vom vedea. Deocamdată, 2025 rămâne anul în care criptomoneda a ieșit definitiv de pe margine și a intrat în centrul atenției. Ce urmează depinde de prea mulți factori ca să poată prezice cineva cu siguranță.
