De luni, clienții uneia dintre cele mai mari bănci din Franța vor putea cumpăra Bitcoin, Ethereum și alte criptomonede direct din aplicația mobilă. E un pas mare pentru sistemul bancar tradițional și un semn că lucrurile se schimbă serios în Europa.
Ce se întâmplă, mai exact?
De la 8 decembrie 2025, grupul bancar BPCE le dă clienților săi posibilitatea să cumpere și să vândă criptomonede fără să mai treacă prin exchange-uri externe sau alte platforme. Totul se face direct din aplicația băncii, la fel cum verifici soldul sau faci un transfer. Sună simplu, dar e o schimbare destul de radicală dacă stăm să ne gândim.
BPCE nu e o bancă oarecare. Vorbim despre al doilea cel mai mare grup bancar din Franța, cu active de vreo 1,6 trilioane de euro și o rețea de 29 de bănci regionale. Banque Populaire, Caisse d’Épargne, nume pe care francezii le cunosc de generații. Că tocmai ei au decis să intre pe piața crypto spune destul de multe despre încotro se îndreaptă industria financiară.
Lansarea se face treptat, nu dintr-o dată. Deocamdată, patru bănci regionale sunt în prima linie, printre care Banque Populaire Île-de-France și Caisse d’Épargne Provence-Alpes-Côte d’Azur. Cam două milioane de oameni vor avea acces de la început, iar dacă totul merge bine, până în 2026 serviciul ar trebui să ajungă la toate cele 12 milioane de clienți retail ai grupului.
Cine se ocupă de partea tehnică?
În spatele întregii operațiuni stă Hexarq, o subsidiară a BPCE dedicată activelor digitale. Au obținut autorizarea PSAN de la autoritățile franceze cam acum un an, ceea ce înseamnă că pot opera legal cu criptomonede în Franța. Nu e o formalitate, autorizația asta. Presupune respectarea unor reguli destul de stricte legate de combaterea spălării banilor, verificarea identității clienților și păstrarea separată a activelor.
BPCE devine astfel a doua mare bancă franceză cu acest statut, după SG Forge, care aparține de Société Générale. Asta le dă un avantaj serios într-o piață unde cei care intră primii au șanse mult mai bune să-și facă un loc.
Cât costă și ce poți tranzacționa?
Contul de active digitale vine cu un abonament lunar de 2,99 euro. La asta se adaugă un comision de 1,5% pe fiecare tranzacție, cu un minim de un euro. Nu e cel mai ieftin serviciu de pe piață, dar nici nu e exagerat pentru cineva care vrea simplitate și siguranță în loc de cele mai mici comisioane posibile.
Ca opțiuni, ai Bitcoin (cel mai cunoscut, nu mai trebuie explicat), Ethereum (platforma pe care rulează majoritatea aplicațiilor descentralizate), Solana (mai rapid și mai ieftin pentru tranzacții) și USDC, un stablecoin legat de dolar care oferă ceva stabilitate într-o piață altfel haotică. Patru alegeri, nu o listă interminabilă, dar suficient pentru majoritatea oamenilor care vor să se expună la crypto fără prea multă bătaie de cap.
Ca să îți activezi contul, treci prin verificările obișnuite de identitate. După ce ești validat, îți deschizi contul de active digitale direct în aplicația bancară și gata. Fără să instalezi altceva, fără conturi pe platforme străine, totul într-un singur loc.
De ce acum? Rolul regulamentului MiCA
Momentul nu e întâmplător. De la 30 decembrie 2024, regulamentul european MiCA (Markets in Crypto-Assets) e pe deplin funcțional. Pentru prima oară, toate cele 27 de țări din UE au un set comun de reguli pentru criptomonede. Asta a schimbat complet felul în care băncile tradiționale se uită la acest sector.
Până acum, multe instituții financiare ezitau să se implice pentru că nu știau exact ce e legal, ce nu, ce riscuri reputaționale își asumă. MiCA a adus claritate. Acum există reguli despre autorizații, cerințe de capital, transparență, protecția consumatorilor. Nu mai e vestul sălbatic.
Franța a fost printre pionierii reglementării crypto în Europa, introducând sistemul PSAN încă din 2019. Experiența asta acumulată le dă companiilor franceze un avantaj acum când trebuie să demonstreze conformitate atât cu legislația națională, cât și cu cerințele europene. Din ce se vede, peste 90% dintre firmele crypto din Germania, Franța și Olanda erau deja conforme cu MiCA în primul trimestru din 2025.
Efectele se văd deja
Cifrele arată o creștere clară a încrederii. Vreo 92% dintre investitorii în crypto din UE spun că se simt mai în siguranță de când există MiCA. Cererile de licențiere au crescut cu 150% în 2025 față de anul trecut, iar volumul tranzacțiilor pe platformele reglementate a urcat cu 24% de la intrarea în vigoare a noilor reguli.
Pe partea instituțională, peste 60% dintre fondurile de hedging și băncile europene analizează activ parteneriate cu platforme crypto reglementate. Fondurile specializate în active digitale au crescut cu 35% în ultimul an. Claritatea regulatorie elimină una dintre barierele majore pentru investitorii profesioniști care până acum stăteau pe margine.
BCE raportează o scădere de 60% a cazurilor de fraudă legate de criptomonede. O parte din merit revine cerințelor stricte de transparență impuse de MiCA, o parte supravegherii centralizate prin ESMA. Oricum ar fi, direcția e bună.
Nu sunt singurii
BPCE nu e singura bancă europeană care face pasul ăsta. În Spania, BBVA oferă de câteva luni tranzacționare crypto direct în aplicație. Openbank, subsidiara digitală a Santander, dă acces la cinci criptomonede cu custodie integrată. În Austria, o filială a Raiffeisen Bank s-a asociat cu Bitpanda pentru același lucru.
Ce vedem aici e o schimbare de mentalitate în sectorul bancar. Băncile tradiționale au realizat că dacă ignoră criptomonedele riscă să piardă o generație întreagă de clienți care migrează spre Revolut, Trade Republic, Bitstack și alte fintech-uri. Tinerii, mai ales, gravitează natural spre soluții mai flexibile și mai inovatoare.
Pentru bănci, integrarea crypto servește mai multor scopuri. E o sursă potențială de venituri prin comisioane, dar poate și mai important, e un mecanism de retenție. Dacă îți poți gestiona toate activele financiare dintr-o singură aplicație, de ce ai mai pleca în altă parte? Argumentul e puternic.
De ce ai alege banca în loc de un exchange?
Sunt câteva motive pentru care un client ar prefera să cumpere crypto prin bancă. Primul e familiaritatea. Dacă folosești aplicația Banque Populaire de ani de zile, trecerea la tranzacționarea crypto e mult mai puțin intimidantă decât crearea unui cont pe Binance sau Kraken. Știi interfața, ai încredere în instituție, nu e ceva străin.
Al doilea motiv ține de protecție. Băncile reglementate păstrează activele în custodie sub supraveghere strictă, cu obligații clare privind segregarea fondurilor. Mai ții minte FTX? Clienții acelor platforme care au dat faliment au rămas cu mâna întinsă. Cu o bancă tradițională, riscul ăsta e considerabil mai mic.
Și mai e chestiunea practică a transferurilor. Între contul curent și cel de crypto, banii se mișcă instant, fără perioade de așteptare sau comisioane extra pentru conversie. Fluiditatea asta contează pentru mulți oameni.
Dezbaterea fiscală din Franța
Lansarea vine într-un moment politic interesant. La sfârșitul lui octombrie 2025, Adunarea Națională a aprobat o propunere de taxă pe averea neproductivă care ar include și activele digitale. Propunerea deputatului Jean-Paul Mattei a trecut la limită, 163 la 150, și acum e în dezbatere la Senat.
Dacă trece, noua taxă ar intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Susținătorii spun că e normal ca și crypto să fie impozitate similar altor forme de avere neproductivă. Criticii susțin că o astfel de măsură va goni investitorii spre țări cu regimuri fiscale mai favorabile. E o dezbatere care probabil va continua o vreme.
BPCE nu pare să fi fost descurajată de această incertitudine. Logica lor e probabil că, indiferent de ce taxe vor fi, cererea pentru acces reglementat la crypto va continua să crească. Băncile care se poziționează acum vor fi avantajate când piața va fi mai matură.
Strategia pe două planuri a BPCE
Dincolo de serviciile pentru clienți obișnuiți prin Hexarq, BPCE are și o strategie separată pentru instituționali prin Natixis, banca lor de investiții. Natixis nu se ocupă de retail crypto, ci de instrumente financiare tokenizate și infrastructură de piață. Practic, grupul acoperă piața pe mai multe fronturi.
Tokenizarea instrumentelor financiare tradiționale e un domeniu promițător. Ideea e să înregistrezi pe blockchain acțiuni, obligațiuni sau alte active, reducând costurile de tranzacționare și accelerând decontările. Natixis explorează aceste oportunități în paralel cu serviciile retail, ceea ce îi poziționează ca un jucător complet în ecosistemul activelor digitale.
Ce zic autoritățile despre riscuri?
ESMA, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, monitorizează atent riscurile pe care criptomonedele le-ar putea reprezenta pentru stabilitatea financiară. Conform rapoartelor lor, deși piața crypto s-a dublat în 2024, ajungând la 3,3 trilioane de euro, riscurile pentru sistemul financiar tradițional rămân limitate. Piața e încă mică raportat la activele financiare globale și integrarea cu economia reală e limitată.
Totuși, abordarea ESMA e prudentă. Recunosc că lucrurile pot evolua rapid și că interconexiunile dintre piețele crypto și cele tradiționale cresc. În contextul ăsta, implicarea băncilor reglementate precum BPCE e privită pozitiv. Canalele bancare tradiționale oferă mecanisme mai ordonate pentru gestionarea volatilității și asigură că tranzacțiile rămân în perimetrul supravegherii.
Peste 95% dintre băncile europene nu au încă expunere semnificativă la crypto, dar interesul crește. Inițiative precum cea a BPCE ar putea accelera adoptarea la nivelul întregului sector. Cadrul MiCA oferă instrumentele necesare pentru a gestiona tranziția într-un mod care protejează atât investitorii, cât și stabilitatea sistemului.
Ce urmează pentru piața franceză?
Franța și-a cultivat de câțiva ani o poziție favorabilă față de blockchain și active digitale. Cadrul PSAN din 2019 a oferit claritate juridică înainte ca alte țări să se miște. Abordarea asta proactivă a atras investiții și talente, contribuind la dezvoltarea unui ecosistem crypto destul de robust.
Intrarea băncilor mari pe piața serviciilor crypto reprezintă pasul următor firesc. Pentru clienții obișnuiți, înseamnă normalizarea criptomonedelor ca o clasă de active legitimă, accesibilă prin canale bancare familiare. Pentru industria crypto, înseamnă acces la milioane de potențiali utilizatori care probabil nu s-ar fi aventurat niciodată pe platforme specializate.
Rămâne de văzut câți francezi vor adopta efectiv oferta BPCE. Estimările sugerează că între 10% și 20% dintre investitorii retail din UE au deja expunere la crypto. Pentru mulți, opțiunea de a-și consolida portofoliul într-o singură aplicație bancară ar putea fi atractivă. Pentru alții, primii pași în lumea activelor digitale devin mult mai ușori când sunt facilitați de o instituție în care au deja încredere.
Provocările tehnice nu sunt de neglijat
Integrarea serviciilor crypto într-o infrastructură bancară tradițională nu e simplă. Sistemele bancare au fost construite pentru tranzacții în monede fiat, cu cicluri de decontare și mecanisme specifice. Adăugarea criptomonedelor presupune adaptări pentru a gestiona volatilitatea prețurilor în timp real și particularitățile diferitelor blockchain-uri.
Hexarq a dezvoltat soluții pentru custodia sigură a activelor digitale și integrarea cu protocoalele blockchain. Securitatea cibernetică e un aspect critic, având în vedere că platformele crypto sunt ținte frecvente pentru hackeri. Un incident ar putea afecta nu doar activele digitale, ci și reputația întregului grup bancar.
Lansarea în etape reflectă o abordare prudentă. Patru bănci regionale la început permit identificarea problemelor înainte de extinderea la scară largă. Strategia dă timp pentru monitorizarea sistemelor sub sarcină reală și ajustarea proceselor pe baza feedback-ului.
Educația financiară contează
Un aspect care nu trebuie ignorat e educația financiară. Criptomonedele sunt instrumente complexe, cu o volatilitate mult mai mare decât instrumentele tradiționale. Un client obișnuit al Banque Populaire sau Caisse d’Épargne poate să nu înțeleagă pe deplin riscurile. MiCA impune cerințe stricte de informare, iar BPCE va trebui să implementeze mecanisme adecvate de avertizare fără să creeze bariere inutile.
Experiența din alte sectoare sugerează că accesibilitatea crescută nu duce neapărat la decizii mai proaste. Integrarea într-un mediu bancar familiar poate oferi un context mai stabil pentru învățare. Oamenii pot începe cu sume mici, pot observa comportamentul activelor în timp și pot lua decizii mai informate pe măsură ce înțeleg piața.
Spre ce se îndreaptă finanțele europene
Inițiativa BPCE se înscrie într-o tendință mai largă de digitalizare a serviciilor financiare europene. Pe lângă criptomonede, autoritățile explorează dezvoltarea unui euro digital care ar funcționa ca o formă electronică a monedei băncii centrale. Toate astea sugerează că granițele dintre finanțele tradiționale și cele digitale se vor estompa progresiv.
BCE analizează posibilitatea integrării stablecoin-urilor în infrastructura financiară existentă, permițând băncilor să dețină și să tranzacționeze active digitale în conformitate cu standardele prudențiale. Asta ar putea transforma modul în care funcționează plățile și decontările, reducând costurile și timpii de procesare.
În peisajul ăsta în schimbare, băncile care se adaptează rapid vor fi cele mai bine poziționate. BPCE arată că instituțiile tradiționale pot îmbrățișa inovația fără să-și abandoneze valorile de siguranță și încredere. Lansarea serviciilor crypto marchează un nou capitol în istoria grupului și, poate, a întregului sector bancar european.
Pentru cei interesați de evoluțiile din sectorul financiar european, mișcarea BPCE oferă un indiciu clar al direcției în care se îndreaptă industria. Băncile din toată Europa urmăresc cu atenție experimentul francez, iar succesul lui ar putea accelera inițiative similare peste tot pe continent.
Momentul ales pentru lansare nu e întâmplător. Bitcoin a trecut de 100.000 de dolari în decembrie 2024, interesul public pentru crypto e la cote ridicate, iar reglementarea europeană oferă un cadru stabil. Toate astea converg pentru a crea condițiile în care o bancă tradițională poate intra pe piață cu încredere.
Următoarele luni vor arăta dacă francezii vor îmbrățișa noua opțiune sau vor rămâne reticenți. Dar indiferent de rezultatul imediat, decizia BPCE semnalează că vremea în care criptomonedele erau privite cu suspiciune de către establishment-ul financiar a trecut. Un nou capitol în istoria finanțelor europene tocmai a început.
