Cine ar fi crezut acum un an că argintul va ajunge să coste aproape 90 de dolari uncia? Și totuși, iată-ne aici. Luni, 12 ianuarie 2026, metalul alb a atins 86,22 dolari pe uncie, un nivel pe care nimeni nu l-ar fi anticipat în urmă cu doar câteva luni.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, vorbim despre o creștere de aproape 180 la sută. Aurul nu a rămas nici el în urmă și a trecut de 4.600 de dolari pe uncie, continuând un raliu care a început încă din 2024.
Nu e vorba despre o bulă speculativă, cel puțin nu în sensul clasic. Când te uiți la ce se întâmplă în spatele acestor cifre, găsești o combinație de factori care rareori se aliniază atât de puternic: China taie exporturile de argint, industria solară și cea auto consumă tot mai mult metal, iar băncile centrale acumulează aur parcă pregătindu-se pentru ceva.
Adaugă la asta tensiunile din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina care nu se mai termină și incertitudinea legată de politica monetară americană, și ai rețeta pentru ceea ce vedem acum pe piețe.
China strânge robinetul și piața simte imediat efectele
De la 1 ianuarie 2026, Beijingul a impus reguli noi pentru exportul de argint rafinat. Doar companiile mari, care produc cel puțin 80 de tone anual și au linii de credit de peste 30 de milioane de dolari, mai pot obține licențe de export. Practic, sute de firme mici și mijlocii care furnizau metal către Europa, America și Asia au rămas pe dinafară.
De ce contează asta? Pentru că China controlează undeva între 60 și 70 la sută din argintul rafinat la nivel mondial. Țara găzduiește 27 de rafinării acreditate de London Bullion Market Association, de două ori mai multe decât Japonia, care vine pe locul doi.
Modelul e simplu: chinezii importă minereu, îl rafinează și exportă produsul finit. În primele unsprezece luni din 2025, au trimis în lume 4.600 de tone și au adus înapoi doar 220. Acum, fluxul ăsta s-a oprit brusc.
Piața se confrunta deja cu un deficit cronic. De cinci ani la rând, cererea globală de argint depășește producția. Vorbim despre un decalaj de vreo 2.500 de tone anual. Cu noile restricții chineze, analiștii estimează că deficitul ar putea sări la peste 5.000 de tone pe an. E o situație fără precedent în istoria recentă a metalului.
Elon Musk trage un semnal de alarmă
Când Elon Musk scrie pe X că „Aceasta nu e o veste bună. Argintul e necesar în multe procese industriale”, lumea ia notă. Miliardarul american reacționa la un mesaj despre restricțiile chineze, iar comentariul lui reflectă o îngrijorare pe care o împărtășesc mulți din industrie.
Argintul nu e doar metalul din care se fac bijuterii sau monede de colecție. Conductivitatea lui electrică și termică îl face aproape de neînlocuit în producția de panouri solare, baterii pentru mașini electrice, componente electronice și echipamente medicale. Rețelele 5G depind de el, la fel și industria aerospațială. Între jumătate și 60 la sută din tot argintul consumat anual merge către utilizări industriale, nu către investiții sau podoabe.
Sectorul solar, în particular, a explodat în ultimii ani. Fiecare megawatt de capacitate fotovoltaică instalată cere aproximativ 20 de grame de argint. Pe măsură ce tranziția energetică se accelerează și guvernele pompează bani în energia verde, cererea din această zonă crește mai repede decât poate produce industria minieră.
Prețuri diferite pe piețe diferite, un semn că ceva nu e în regulă
Ceva ciudat se întâmplă cu prețurile argintului în acest moment. În Shanghai, metalul fizic se vinde cu peste 85 de dolari uncia. În Dubai, a ajuns chiar la 91 de dolari. Dar pe COMEX, în New York, contractele futures rămân în jurul a 77 de dolari. O diferență de aproape 20 la sută între ce plătești pentru metal real și ce arată piața pe hârtie.
Decalajul ăsta spune o poveste despre penurie. Stocurile din depozitele COMEX au scăzut cu 70 la sută față de 2020. Depozitele din Londra au pierdut cam 40 la sută din ce aveau, iar cele din Shanghai se află la minimul ultimului deceniu. Unele regiuni industriale mai au rezerve pentru doar 30-45 de zile la ritmul actual de consum.
CME Group, operatorul COMEX, a majorat de două ori într-o singură săptămână cerințele de marjă pentru contractele pe metale prețioase. Marja a ajuns la 25.000 de dolari per contract pentru aur, argint, platină și paladiu. E o măsură defensivă, menită să limiteze riscurile într-o piață care a devenit extrem de volatilă.
Aurul continuă să urce, susținut de băncile centrale
În paralel, aurul își scrie propria poveste de succes. Metalul galben a trecut de 4.600 de dolari pe uncie la începutul lui ianuarie, după un an 2025 în care a câștigat peste 70 la sută. E cea mai bună performanță anuală din 1979, de când piețele au fost liberalizate complet.
Băncile centrale cumpără aur în cantități record, peste 1.000 de tone anual, încercând să-și diversifice rezervele și să reducă dependența de dolar. China și Polonia se numără printre cei mai activi cumpărători, dar mișcarea e globală. Această cerere instituțională creează un suport solid sub preț, indiferent de ce fac investitorii de retail sau fondurile speculative.
Mai intră în ecuație și așteptările legate de Rezerva Federală americană. Piețele pariază pe două-trei reduceri ale dobânzii în 2026, probabil începând din martie. Când randamentele reale scad, aurul devine mai atractiv pentru că nu trebuie să concureze cu venituri din dobânzi. Dolarul a slăbit pe parcursul lui 2025, ceea ce a făcut metalele prețioase și mai tentante pentru investitorii din afara Statelor Unite.
Tensiunile internaționale mențin cererea pentru active sigure
Nu poți discuta despre aur și argint fără să menționezi geopolitica. Războiul din Ucraina continuă fără un final în vedere. Tensiunile dintre Washington și Teheran s-au accentuat, cu administrația Trump amenințând cu tarife de 25 la sută pentru orice țară care face afaceri cu Iranul. Venezuela, Groenlanda, conflictul surd dintre China și vecinii săi, toate contribuie la un climat de incertitudine care împinge banii către active considerate sigure.
Ceea ce face actualul raliu diferit de cel din 1980 e că nu pare condus de speculații. Atunci, frații Hunt au încercat să acapareze piața argintului și au provocat o bulă care s-a spart spectaculos. Acum, creșterea are la bază factori reali: lipsă de metal, cerere industrială în expansiune, băncile centrale care acumulează.
World Gold Council a publicat mai multe scenarii pentru 2026. Dacă lucrurile merg normal, aurul ar putea fluctua cu plus sau minus 5 la sută. O încetinire economică moderată l-ar putea împinge în sus cu 5 până la 15 la sută. O recesiune serioasă, cu 15 până la 30 la sută. În schimb, o creștere economică solidă, cu dobânzi mai mari și dolar mai puternic, ar putea aduce o corecție de 5 până la 20 la sută.
Argintul spre 100 de dolari? Unii analiști cred că da
Pentru argint, previziunile sunt și mai îndrăznețe. Philippe Gijsels, strategul șef al BNP Paribas Fortis, crede că metalul și-ar putea dubla valoarea față de maximele recente. „Numerele rotunde atrag investitorii precum un magnet”, spune el. Odată ce prețul intră în câmpul gravitațional al unei cifre mari, asistăm de obicei la o accelerare și la un vârf de cumpărare.
Paul Williams de la Solomon Global subliniază că raliul actual e diferit de cel din trecut pentru că se bazează pe forțe economice reale: deficit structural care se adâncește, cerere industrială la nivel record, investiții masive în tehnologii verzi care consumă argint. Nimic din ce vedem acum nu seamănă cu manipularea de piață din anii ’80.
Russ Mould de la AJ Bell pune accentul pe raportul aur-argint. În prezent, ai nevoie de vreo 57 de uncii de argint pentru a cumpăra o uncie de aur. Media istorică de la 1971 încoace e de 66:1. În perioadele de raliu puternic, raportul poate coborî sub 40:1. La vârful din 2011, a atins 31:1. Asta înseamnă că argintul încă are loc să crească mai repede decât aurul.
Piețele tokenizate atrag tot mai mulți investitori
Un lucru interesant se întâmplă și pe piețele alternative. Versiunea tokenizată a fondului iShares Silver Trust, cunoscută sub simbolul SLV, a înregistrat o explozie a volumelor tranzacționate. În ultima lună, transferurile au crescut cu vreo 1.200 la sută. Numărul celor care dețin aceste instrumente s-a triplat, iar valoarea activelor a urcat cu 40 la sută.
Tot mai mulți investitori caută modalități de a se expune la metale prețioase fără să dețină fizic metalul. Fondurile tranzacționate la bursă și instrumentele tokenizate oferă lichiditate și acces facil, permițând oricui să participe cu sume modeste. Dar aceste instrumente pot amplifica volatilitatea, pentru că banii intră și ies rapid în funcție de sentiment.
Alexander Campbell, fondatorul Rose AI, spune că există o cerere monetară reală pentru acțiunile SLV, după ani în care investitorii fugeau din ele. Schimbarea reflectă convergența mai multor factori: ofertă strânsă, context macroeconomic favorabil, industrie care cere tot mai mult metal.
Riscurile nu trebuie ignorate
Volatilitatea din ultimele săptămâni ar trebui să dea de gândit oricui. În aceeași zi de luni, 12 ianuarie, argintul a oscilat de la 86 de dolari până aproape de 70 de dolari. E una dintre cele mai mari fluctuații zilnice din istoria metalului. Cine a cumpărat la vârf și a vândut în panică a pierdut aproape 20 la sută în câteva ore.
Analiștii de la UBS avertizează că aurul se tranzacționează la o primă ridicată și că există riscul unei corecții dacă Rezerva Federală ar surprinde piețele cu o poziție mai agresivă. Dacă inflația rămâne încăpățânată și banca centrală americană e nevoită să mențină dobânzile sus sau chiar să le crească, metalele prețioase ar deveni mai puțin atractive.
O detensionare a situației internaționale ar avea același efect. Progrese reale în negocierile pentru Ucraina sau o normalizare a relațiilor comerciale între marile puteri ar putea trimite investitorii înapoi către acțiuni și obligațiuni, reducând cererea pentru aur și argint.
Ce înseamnă asta pentru investitorul obișnuit
Pentru cineva din România sau din altă parte care se întreabă dacă ar trebui să cumpere aur sau argint acum, răspunsul nu e simplu. Depinde de orizontul de investiție, de cât risc ești dispus să accepți și de ce vrei să obții.
Metalele prețioase au dovedit de-a lungul timpului că pot proteja averea în perioade de criză. Nu îți dau dividende sau dobânzi, dar pot servi ca o formă de asigurare împotriva inflației, a deprecierii valutare sau a haosului de pe piețele financiare. În contextul actual, această funcție pare mai relevantă ca niciodată.
Dar contează mult când intri în piață. A cumpăra după o creștere de 180 la sută înseamnă un risc diferit față de a fi acumulat gradual pe parcursul mai multor ani. Majoritatea analiștilor recomandă o alocare de 5 până la 10 la sută din portofoliu pentru metale prețioase. Cine are stomac pentru volatilitate poate pune mai mult în argint, care oferă potențial de câștig mai mare, dar și fluctuații mai brutale.
O nouă paradigmă sau doar un alt ciclu?
Ce se întâmplă în aceste prime săptămâni ale anului 2026 pare mai mult decât un simplu raliu ciclic. Restricțiile chineze, deficitul de ofertă, cererea industrială, tensiunile geopolitice, toate se combină într-un mod care ar putea schimba durabil piața metalelor prețioase.
Argintul, mai ales, iese din umbra aurului. Clasificarea lui ca mineral critic de către guvernul american, alături de rolul central pe care îl joacă în industria solară și în vehiculele electrice, îl transformă dintr-un simplu metal prețios într-o resursă strategică. China a înțeles asta și își folosește poziția dominantă pentru a-și consolida avantajele, exact cum a făcut cu pământurile rare acum un deceniu.
Pentru investitori, perioada asta aduce și oportunități, și capcane. Potențialul de câștig există, fundamentele par solide. Dar volatilitatea poate face ravagii în portofoliile celor care nu-și gestionează riscurile sau care intră în piață în momente nepotrivite.
Piețele au o modalitate proprie de a ne reaminti că nimic nu crește la nesfârșit. Corecțiile fac parte din joc. Dar ne arată și că schimbările structurale pot genera tendințe care durează ani de zile. Evoluția argintului și aurului în lunile următoare va depinde de cum se echilibrează aceste forțe. Cei care vor să profite ar face bine să rămână atenți și să nu uite că, pe piețe, prudența rareori e pedepsită.
