Justin Sun promovează AINFT ca pe cel mai important marketplace NFT din rețeaua TRON. Omul postează despre platformă pe X aproape zilnic, uneori de mai multe ori pe zi, cu un entuziasm care te-ar face să crezi că vorbim despre următorul OpenSea.
Realitatea e, însă, mult mai prozaică. Datele publice ale marketplace-ului arată un volum mediu zilnic de tranzacționare de 6,24 dolari. Șase dolari. Cam cât costă o cafea într-un mall din București.
Cifrele vin direct de pe platforma AINFT și sunt ușor de verificat de oricine. Iar diferența dintre ceea ce spune Sun despre acest proiect și ceea ce se întâmplă efectiv pe el ridică semne de întrebare legitime despre modul în care funcționează, de fapt, o parte din piața crypto.
De unde vine cifra de 6 dolari pe zi?
Marketplace-ul AINFT afișează un volum total de 156 TRX pentru cel mai activ proiect al său, cumulat în șapte zile. Cele 156 de unități TRX s-au împărțit între doar două colecții. La cursul de aproximativ 0,28 dolari per TRX, totalul pe o săptămână ajunge la 43,68 dolari. Împarte la șapte și obții 6,24 dolari pe zi. Atât.
Ceea ce face cifra și mai greu de digerat este intensitatea cu care Sun promovează platforma.
Numai în februarie 2026, a postat despre AINFT pe 20 februarie, de două ori pe 11, o dată pe 10, pe 6, de două ori pe 5 și de șase ori într-o singură zi, pe 3 februarie. Practic, omul vorbește despre AINFT mai des decât tranzacționează cineva pe ea.
Când promovarea e atât de agresivă și activitatea atât de anemică, întrebarea firească este: cui i se adresează, de fapt, aceste mesaje? Comunității de utilizatori, care aproape nu există? Sau potențialilor cumpărători de token, care ar putea confunda vizibilitatea pe social media cu adopția reală?
Cum a ajuns AINFT aici? De la artă digitală la inteligență artificială
Proiectul n-a pornit sub acest nume. La origine, platforma se numea APENFT și a fost înregistrată în Singapore pe 29 martie 2021. Co-fondatorii au fost Justin Sun și Sydney Xiong, iar misiunea suna ambițios: să aducă opere de artă consacrate pe blockchain, tokenizându-le ca NFT-uri.
Sun a declarat public că a donat platformei lucrări semnate de Picasso și Andy Warhol, ridicând valoarea declarată a colecției la 100 de milioane de dolari.
Tehnic, APENFT funcționa atât pe Ethereum, cât și pe TRON, folosind BTFS (BitTorrent File System) pentru stocarea descentralizată a fișierelor. Tokenul de guvernanță, cu simbolul NFT, a fost lansat spre finalul lui mai 2021. Prețul a oscilat puternic în primele luni, dar a atins un maxim istoric în septembrie 2021, după ce Fundația TRON a anunțat un parteneriat de 300 de milioane de dolari cu APENFT și WINkLink pentru proiecte de tip GameFi.
Apoi, în octombrie 2025, a venit rebrandarea. APENFT a devenit AINFT. Nu a fost o simplă schimbare de logo. Noua identitate marca o reorientare completă dinspre colecțiile digitale clasice spre inteligența artificială.
Justin Sun a confirmat personal mutarea, iar exchange-uri ca KuCoin și Coinone au actualizat denumirea pe platformele lor. Viziunea oficială a AINFT e de-a dreptul ambițioasă: să devină infrastructura AI a întregii rețele TRON, cu agenți autonomi care creează, tranzacționează și gestionează active digitale pe cont propriu, fără nicio intervenție umană.
Pe hârtie, sună revoluționar. Pe blockchain, volumul e de 6 dolari pe zi.
Produse anunțate, dar nelivrate
Aici lucrurile devin și mai problematice. AINFT promite o serie întreagă de produse, fiecare cu un nume impresionant și o descriere tehnică elaborată, dar aproape niciunul nu funcționa la momentul investigației realizate de publicația Protos.
AINFT Nova ar fi trebuit să fie o platformă unde utilizatorii lansează agenți AI și emit tokenuri dedicate. Nelansată.
AINFT Agent Framework promitea un sistem multi-agent. Nefuncțional.
AINFT AgentTX era descris ca un framework de tranzacționare bazat pe inteligență artificială. Tot nefuncțional.
AINFT Grid se voia o platformă pentru antrenarea descentralizată a modelelor AI. Același status.
Mai există și Bank of AI, un proiect menit să faciliteze utilizarea rețelelor TRON și BNB Chain de către agenții AI. Conceptul sună interesant, dar în absența oricărei dovezi publice de implementare, rămâne doar un nume pe un site.
Singura componentă care pare funcțională este un chatbot integrat pe site, care pretinde că oferă acces la modele de la OpenAI, Anthropic și Google. Un chatbot. Asta e tot ce a produs, concret, o platformă care promite o revoluție AI pe blockchain.
Tiparul acesta, în care produsele se anunță cu mare pompă dar nu se materializează niciodată, nu e chiar o noutate în galaxia lui Justin Sun.
Cine e Justin Sun și de ce contează trecutul lui?
La 34 de ani, Sun e o figură care împarte lumea crypto în doi: cei care îl admiră pentru curajul antreprenorial și cei care îl privesc cu un scepticism profund. Blockchain-ul TRON, proiectul său principal, are o capitalizare de piață de circa 28 de miliarde de dolari, conform CoinGecko. E un succes, chiar dacă faptul că Sun deține pachetul majoritar pune sub semnul întrebării cât de „descentralizat” e cu adevărat acest blockchain.
Dar dincolo de TRON, portofoliul lui Sun are goluri serioase. Stablecoin-ul USDD a fost lansat ca un rival al Terra, cu promisiunea unui randament de 30%, față de cei 20% ai protocolului Anchor.
Planul s-a prăbușit, iar USDD a fost reconvertit într-o copie a modelului Sky/MakerDAO, totul fără ca organizația autonomă descentralizată (DAO) care ar fi trebuit să ia aceste decizii să fi fost consultată public.
Tokenul BitTorrent (BTT), născut după ce Sun a cumpărat afacerea BitTorrent (nu protocolul de fișiere în sine), era gândit ca baza unei economii de rețea tokenizată. Capitalizarea lui a coborât de la un vârf de 2 miliarde de dolari la circa 466 milioane. Protocolul staked USDT (stUSDT), un produs creat cu JustLend pentru a genera randament din titluri de stat americane, ridică alte semne de întrebare. Analizele on-chain arată că Sun controlează practic întregul volum de stUSDT, deși proiectul promitea guvernanță descentralizată.
În noiembrie 2023, hackeri au furat aproximativ 115 milioane de dolari de pe platforme controlate de Sun, un episod care a zguduit încrederea în securitatea ecosistemului.
Iar pe plan juridic, Securities and Exchange Commission (SEC) din SUA îl acuză pe Sun de manipularea volumului de tranzacționare al TRX și de organizarea unor campanii de promovare plătite prin intermediul unor celebrități, printre care Lindsay Lohan, fără ca acestea să declare public sponsorizarea.
Scandalul sculpturii Giacometti: când arta se întâlnește cu blockchain-ul
Povestea AINFT capătă și o dimensiune juridică aparte, prin procesul dintre Sun și mogulul american David Geffen. Obiectul disputei e o sculptură realizată de Alberto Giacometti, intitulată Le Nez, pe care Sun a cumpărat-o în 2021 la o licitație Sotheby’s, plătind 78,4 milioane de dolari.
După achiziție, Sun a anunțat pe rețelele sociale că intenționează să doneze opera către APENFT și a redistribuit chiar mesajul de mulțumire al fundației. Ulterior, însă, a susținut că donația nu s-a finalizat niciodată. Sculptura a fost expusă la Institutul Giacometti din Paris până în ianuarie 2024, iar de acolo ar fi trebuit să ajungă înapoi la depozitul lui Sun din Singapore. Potrivit versiunii sale, fosta consilieră de artă Xiong Zihan Sydney a deviat transportul către un depozit din Delaware, fără acordul lui.
Sun pretinde că Xiong s-a dat drept reprezentantă a APENFT, a falsificat semnătura sa pe acte și a inventat identitatea unui avocat fictiv pentru a legitima vânzarea. Sculptura a ajuns la Geffen în schimbul a două tablouri evaluate la 55 de milioane de dolari, plus 10,5 milioane în numerar.
Geffen nu a stat cu mâinile în sân. A depus un contra-proces de 100 de pagini, în care califică acuzațiile lui Sun drept o fabricație juridică menită să mascheze regretul unei tranzacții eșuate.
Avocații lui Geffen au punctat mai multe inconsistențe: Sun nu a depus niciodată o plângere penală contra lui Xiong, a șters mesaje WhatsApp potențial incriminatoare, iar Xiong a rămas listată ca director al APENFT pe site-ul organizației chiar și după începerea procesului.
Sun a afirmat apoi că Xiong ar fi fost reținută în China, într-un centru de detenție din provincia Shandong. Tabăra Geffen susține altceva: că Sun și Xiong au încercat să revândă cele două tablouri primite în schimbul sculpturii, nu au reușit să obțină profit, iar procesul este o tentativă de a recupera pierderea.
Disputa contează pentru AINFT fiindcă APENFT, predecesoarea directă a platformei, apare ca instrument prin care această tranzacție controversată ar fi fost facilitată. E o ilustrare concretă a modului în care proiectele personale ale lui Sun și entitățile sale blockchain se întrepătrund într-un mod greu de deslușit din exterior.
Piața NFT și locul TRON în ea
Volumul minuscul al AINFT nu poate fi discutat fără a ține cont de contextul general. Piața NFT globală s-a contractat sever după euforia din 2021 și 2022. Platforme care generau milioane zilnic au ajuns la fracțiuni din acele cifre. Nici măcar OpenSea, construit pe Ethereum și considerat lider de piață, nu a fost cruțat de acest reflux.
Pe TRON, situația e și mai complicată. Blockchain-ul lui Sun a fost mereu mai puternic pe segmentul transferurilor de stablecoins, în special USDT pe standardul TRC-20, decât pe zona de artă digitală sau colecționabile. Comunitățile de creatori și colecționari de NFT-uri au gravitat în mod natural spre Ethereum și, mai recent, spre Solana, unde infrastructura și lichiditatea sunt net superioare.
Un raport al Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, publicat în octombrie, a semnalat că TRON a devenit rețeaua blockchain preferată de sindicatele criminale asiatice pentru tranzacții ilicite. Detaliul nu are legătură directă cu piața NFT, dar afectează imaginea de ansamblu a ecosistemului și implicit încrederea potențialilor utilizatori.
Tokenul AINFT (simbol: NFT) se tranzacționa la un preț de circa 0,000000332 dolari, cu o capitalizare de piață de 329 de milioane de dolari, ceea ce îl plasează pe locul 123 în clasamentul global CoinMarketCap. Valoarea sa a scăzut cu un sfert în ultimul an, conform CoinGecko.
Prăpastia dintre această capitalizare și activitatea reală de pe platformă rămâne unul dintre cele mai grăitoare semnale pentru oricine analizează proiectul cu atenție.
SunLumi: produsul de vitrină care nu convinge pe nimeni
Ca să-și demonstreze componenta de inteligență artificială, AINFT a lansat SunLumi, un agent AI care, conform descrierii oficiale, răspunde la postările influencerilor pe X și publică conținut despre tendințele din crypto.
La momentul investigației Protos, contul SunLumi avea 878 de urmăritori. Ultima postare nu strânsese niciun like și niciun repost. Imaginea atașată conținea cuvinte generate aleatoriu, fără niciun sens, printre care combinații bizare de litere care n-aveau legătură cu niciun limbaj uman. Contul nici măcar nu purta marcajul obligatoriu pe X pentru conturile operate automat.
Dacă acesta e vitrina strategiei AI a platformei, un bot care postează conținut incoherent pentru un public aproape inexistent, atunci distanța dintre ceea ce AINFT promite și ceea ce livrează devine și mai greu de ignorat.
Ce ne spun, concret, aceste cifre?
Orice investitor care se uită la un proiect blockchain are la îndemână un instrument pe care prea puțini îl folosesc cu adevărat: datele de pe lanț. Nu comunicatele de presă, nu postările fondatorului pe rețelele sociale, nu roadmap-urile cu termene vagi. Blockchain-ul e public, iar tranzacțiile sunt verificabile de oricine.
AINFT arată, pe date, o platformă cu activitate aproape inexistentă, o suită de produse anunțate dar niciodată puse în funcțiune și o comunicare bazată pe repetarea acelorași promisiuni.
Capitalizarea tokenului reflectă mai curând speculația pe piață decât vreo valoare reală generată de platformă.
Asta nu exclude posibilitatea ca proiectul să evolueze. Piața crypto e plină de povești despre platforme care au stat în letargie ani de zile înainte să găsească o nișă. Dar un investitor care se bazează pe speranță în loc de cifre e un investitor care joacă la loterie, nu pe piața financiară.
Volumul de 6 dolari pe zi și viziunea unui ecosistem AI descentralizat care schimbă lumea digitală coexistă pe aceeași pagină web. Între ele, prăpastia e, deocamdată, enormă.
