Bursa din Coreea de Sud trece printr-o perioadă ciudată, să-i spunem așa. Pe de o parte, indicele principal KOSPI, cel care adună toate acțiunile comune de la Korea Exchange, scade destul de rău. Pe de altă parte, un sector anume pare că nici nu bagă în seamă această tendință negativă.
Vorbim despre companiile din zona blockchain și crypto, ale căror cotații au urcat vizibil în ultimele zile ale lunii decembrie 2025.
Cum se explică acest paradox? Ei bine, guvernul sud-coreean, prin partidul aflat la putere, pare hotărât să legalizeze emisiunea de stablecoin-uri. Adică acele active digitale al căror preț rămâne ancorat de moneda națională.
Pentru investitorii cu nasul fin, această perspectivă a fost suficientă pentru a-și muta banii către companiile care ar profita cel mai mult de pe urma unei astfel de schimbări.
Cifrele vorbesc de la sine. În ultimele cinci zile de tranzacționare, KOSPI a pierdut peste trei procente. E o scădere care reflectă tensiunile din economia globală, dar și incertitudinile politice interne ale țării. În același interval, compania Danal, unul dintre puținele startup-uri blockchain listate la bursă, a crescut cu aproximativ cinci procente, atingând chiar șapte procente pe 17 decembrie.
Alte companii din sectorul investițiilor în tehnologii blockchain, precum TS Investment, Atinum Investment și Nuon, au bifat și ele câștiguri între unu și trei procente.
De ce contează stablecoin-urile pentru Coreea de Sud?
Ca să înțelegem de ce aceste mișcări bursiere au o greutate aparte, trebuie să privim dincolo de cifrele de pe ecranele traderilor. Coreea de Sud a interzis complet emisiunea internă de criptomonede încă din 2018. Era un moment în care autoritățile de peste tot priveau cu suspiciune explozia speculativă din piața activelor digitale. Interdicția a rămas în vigoare de atunci, deși industria crypto s-a maturizat considerabil între timp.
Stablecoin-urile reprezintă un caz aparte în universul criptomonedelor. Spre deosebire de Bitcoin sau Ethereum, care pot sări sau scădea dramatic de la o zi la alta, stablecoin-urile sunt gândite să păstreze o paritate stabilă cu o monedă tradițională, cel mai adesea dolarul american.
Tether și USDC sunt cele mai cunoscute la nivel mondial, dar fiecare țară își face propriile calcule când vine vorba să permită sau nu circulația unor astfel de instrumente.
În cazul Coreei de Sud, Partidul Democrat, care deține acum puterea, vrea să permită băncilor și marilor companii de tehnologie să emită token-uri ancorate de won-ul coreean. E o schimbare de paradigmă care ar putea transforma fundamental modul în care se fac plățile în a patra cea mai mare economie din Asia.
Sistemele de plată bazate pe blockchain promit costuri mai mici, viteză mai mare și transparență sporită. Toate astea contează enorm într-o economie atât de digitalizată precum cea sud-coreeană.
Companiile care ar putea câștiga din noua legislație
Analiștii de la diverse case de brokeraj din Seul au început deja să identifice câștigătorii potențiali ai acestei reforme. Publicația financiară Money Today a scris că experții consideră compania Danal drept principalul beneficiar al legalizării stablecoin-urilor. Evaluarea asta a alimentat optimismul investitorilor și a tras în sus prețul acțiunilor nu doar la Danal, ci și la alte companii din sectoarele conexe.
Lee Chang-young, cercetător și analist la Yuanta Securities Korea, a explicat logica din spatele acestei predicții. Danal a înregistrat anul trecut un brevet legat de plățile offline folosind monede virtuale, ceea ce îi dă un avantaj competitiv serios față de alte companii de plăți din Coreea de Sud.
Când stablecoin-urile denominate în won vor primi undă verde, infrastructura deja construită de Danal ar putea fi pusă rapid în funcțiune. Compania ar putea astfel să ia o felie semnificativă din noua piață.
Gândiți-vă puțin la asta. Să poți plăti la un magazin din Seul folosind portofelul digital de pe telefon, cu o stablecoin care are exact aceeași valoare ca bancnota de hârtie, dar care se transferă instantaneu. Fără comisioane bancare, fără să aștepți procesarea tranzacției. Pentru o țară unde plățile mobile sunt deja peste tot, adoptarea stablecoin-urilor ar fi mai degrabă o evoluție firească decât o ruptură bruscă.
Investitorii instituționali și pariurile pe viitorul blockchain
Creșterea prețului acțiunilor nu s-a oprit la companiile direct implicate în dezvoltarea tehnologiilor de plată. TS Investment și Atinum Investment, două fonduri care au băgat bani serioși în operatorii de exchange-uri crypto și în alte startup-uri specializate în blockchain, au profitat și ele de optimismul pieței. E un fenomen care arată cum entuziasmul pentru un sector se propagă prin toată rețeaua de companii conectate la el.
Atinum Investment merită menționat separat aici. Fondul a fost printre investitorii timpurii în Dunamu, operatorul celei mai mari burse de criptomonede din Coreea de Sud.
Dunamu e acum în discuții avansate pentru o fuziune cu Naver, gigantul tehnologic care deține cel mai popular motor de căutare din țară și o suită extinsă de servicii digitale. În centrul planurilor de afaceri ale celor două companii stă tocmai lansarea unei stablecoin ancorate de won. Un proiect care ar putea răsturna competiția în sectorul fintech sud-coreean.
Naver nu e singurul jucător mare care se uită cu interes spre piața stablecoin-urilor. Kakao, conglomeratul care operează cea mai populară aplicație de mesagerie din Coreea de Sud, are propriile ambiții în acest domeniu. Competiția dintre acești giganți pentru supremația în spațiul stablecoin-urilor promite să accelereze inovația și să ofere consumatorilor opțiuni din ce în ce mai sofisticate.
Presiunile politice și rezistența băncii centrale
Drumul către legalizarea stablecoin-urilor nu e lipsit de piedici. Banca Coreei, instituția responsabilă de politica monetară a țării, s-a arătat reticentă față de această reformă. Și nu e singura, băncile centrale din toată lumea manifestă o prudență similară când vine vorba de activele digitale care ar putea concura cu moneda națională sau ar putea complica transmiterea politicii monetare.
Cu toate astea, parlamentarii sud-coreeni par hotărâți să forțeze adoptarea unei legi în primele săptămâni ale anului 2026. Partidul Democrat consideră că Coreea de Sud riscă să rămână în urmă față de alte economii avansate care au început deja să creeze cadre de reglementare pentru stablecoin-uri. Statele Unite, Uniunea Europeană, Japonia și Singapore au făcut pași importanți în această direcție, iar presiunea competitivă asupra Seulului crește cu fiecare lună.
Tensiunea dintre legislativ și banca centrală reflectă o dezbatere mai largă despre viitorul sistemului financiar. Pe de o parte, stablecoin-urile emise de entități private ar putea eroda controlul băncii centrale asupra masei monetare și ar putea crea riscuri sistemice în cazul unei crize de încredere.
Pe de altă parte, interzicerea lor completă ar putea împinge activitatea economică spre jurisdicții mai permisive sau spre rețele descentralizate pe care nimeni nu le poate supraveghea.
Contextul mai larg al pieței crypto din Asia
Ce se întâmplă în Coreea de Sud nu poate fi înțeles fără a privi tendințele din regiune. Asia de Est a devenit unul dintre cele mai dinamice spații pentru inovația blockchain, cu Japonia, Singapore și Hong Kong competând pentru a atrage companii și talente din sector.
China, deși a interzis tranzacțiile cu criptomonede, dezvoltă în paralel propriul yuan digital, un proiect de monedă digitală a băncii centrale care urmărește cu totul alte obiective decât stablecoin-urile private.
Coreea de Sud ocupă un loc aparte în acest peisaj. Țara are una dintre cele mai active comunități de traderi crypto din lume, cu volume de tranzacționare care rivalizează adesea cu cele din piețe mult mai mari. Fenomenul numit „kimchi premium”, prin care Bitcoin-ul se tranzacționa în Coreea de Sud la prețuri semnificativ mai mari decât pe alte piețe, a devenit celebru în anii de boom ai criptomonedelor.
Această efervescență reflectă atât apetitul pentru risc al investitorilor coreeni, cât și infrastructura tehnologică avansată care facilitează accesul la piețele digitale.
Legalizarea stablecoin-urilor ar adăuga un nou strat acestui ecosistem deja complex. Traderii ar putea converti rapid profiturile din criptomonede volatile în active stabile, fără să iasă complet din spațiul digital. Comercianții ar putea accepta plăți în stablecoin-uri fără să se expună la fluctuațiile de preț. Iar companiile de remitențe ar putea oferi transferuri internaționale aproape instantanee, la o fracțiune din costul actual.
Implicațiile pentru sectorul tehnologic sud-coreean
Creșterile recente ale acțiunilor companiilor blockchain contrastează puternic cu performanța sectorului tehnologic în ansamblu. Samsung Electronics și SK Hynix, cele două companii-fanion ale industriei sud-coreene de semiconductori, au înregistrat scăderi în aceeași perioadă. E o divergență care subliniază modul în care investitorii diferențiază între subsectoarele tehnologice în funcție de perspectivele de creștere.
Industria semiconductorilor, deși rămâne coloana vertebrală a exporturilor sud-coreene, se confruntă cu probleme legate de ciclicitatea cererii, competiția din partea producătorilor chinezi și tensiunile geopolitice care complică lanțurile de aprovizionare. În schimb, sectorul fintech și al plăților digitale beneficiază de tendințe structurale favorabile. Comerțul electronic crește, portofelele digitale se răspândesc tot mai mult, iar oamenii se obișnuiesc să facă totul de pe telefon.
Companiile care reușesc să se poziționeze la intersecția dintre tehnologia blockchain și serviciile financiare ar putea deveni câștigătoarele următorului deceniu în economia sud-coreeană.
Această perspectivă explică de ce investitorii sunt dispuși să aloce capital către firme precum Danal, chiar dacă mediul macroeconomic rămâne incert.
Ce urmează pentru piața stablecoin-urilor din Coreea de Sud?
La un eveniment din sectorul financiar organizat pe 18 decembrie, care a reunit aproximativ 300 de directori ai principalelor grupuri financiare din țară, inclusiv șefii Comisiei pentru Servicii Financiare și ai Serviciului de Supraveghere Financiară, două subiecte au dominat discuțiile: inteligența artificială și stablecoin-urile. Toată lumea a fost de acord că acestea vor fi temele centrale pentru 2026.
Faptul că la cel mai înalt nivel al sectorului financiar sud-coreean se vorbește atât de mult despre stablecoin-uri sugerează că legalizarea lor nu mai e o chestiune de „dacă”, ci de „când” și „cum”.
Detaliile legislative vor conta enorm. Cine va fi autorizat să emită stablecoin-uri? Ce cerințe de capital și de rezerve vor fi impuse? Cum va fi protejat consumatorul dacă un emitent dă faliment? Răspunsurile la aceste întrebări vor determina dacă piața sud-coreeană va fi dominată de câțiva actori mari sau va rămâne deschisă inovatorilor mai mici.
Pe termen scurt, volatilitatea pe piața acțiunilor companiilor blockchain va continua probabil. Orice veste despre progresul sau stagnarea procesului legislativ va mișca prețurile într-o direcție sau alta. Investitorii care pariază pe acest sector trebuie să fie pregătiți pentru fluctuații serioase, dar și pentru posibilitatea unor câștiguri substanțiale dacă legislația se materializează așa cum se așteaptă.
Lecții pentru alte piețe emergente
Experiența sud-coreeană oferă lecții valoroase pentru alte țări care se confruntă cu dilema reglementării activelor digitale. Interzicerea completă, așa cum a fost aplicată din 2018, nu a eliminat interesul pentru criptomonede. L-a canalizat doar spre platforme străine sau spre zone gri ale economiei. O abordare mai nuanțată, care permite anumite tipuri de active digitale sub supraveghere strictă, ar putea oferi un echilibru mai bun între inovație și stabilitate.
România, de exemplu, urmărește cu atenție evoluțiile din Uniunea Europeană privind reglementarea activelor cripto, în contextul intrării în vigoare a regulamentului MiCA. Pentru investitorii și antreprenorii români interesați de știri crypto, dezvoltările din Coreea de Sud oferă un studiu de caz despre cum piețele anticipează și reacționează la schimbările legislative.
Stablecoin-urile nu sunt un subiect exotic, rezervat doar pasionaților de tehnologie. Ele reprezintă o posibilă reinventare a modului în care banii circulă în economie, cu implicații pentru tot ce înseamnă plăți, economisire, investiții și acces la servicii financiare.
Coreea de Sud, prin dezbaterea sa aprinsă și prin mișcările de pe piața de capital, ne arată că această transformare nu mai e o perspectivă îndepărtată. Se întâmplă chiar acum, sub ochii noștri.
